Una dintre cele mai violente erupții vulcanice din ultimii ani ne-ar putea arăta cum putem lupta eficient împotriva unuia dintre cele mai nocive gaze cu efect de seră, conform unei cercetări recente.
În ianuarie 2022, vulcanul Hunga Tonga–Hunga Ha’apai din Pacificul de Sud a erupt cu o forță de sute de ori mai mare decât explozia nucleară de la Hiroshima, declanșând un tsunami și o undă sonoră care a înconjurat planeta de două ori. Un nor de cenușă, abur și gaze s-a ridicat la aproape 64 de kilometri deasupra suprafeței Pământului.
În urma analizei avansate a unor date obținute prin satelit, cercetătorii au descoperit un lucru surprinzător: o parte din poluarea generată de erupție a început să se curețe singură. Constatările sunt detaliate într-un nou studiu publicat în revista Nature Communications, potrivit CNN.
„Am găsit un nor uriaș de formaldehidă care, în mod normal, nu ar fi trebuit să fie acolo”, spune Maarten van Herpen, unul dintre autorii studiului, fizician și director executiv al companiei olandeze de consultanță Acacia Impact Innovation. Formaldehida se formează adesea atunci când metanul, un gaz cu efect de seră foarte puternic, este distrus în atmosferă.
Cercetătorii cred că au observat un proces chimic care fusese identificat anterior deasupra Oceanului Atlantic.
Oamenii de știință descoperiseră că, atunci când praful saharian este purtat de vânt peste Atlantic, acesta se amestecă cu particulele de sare din aerosolii marini și formează mici particule pe bază de fier. Când lumina solară le lovește, se produc atomi de clor, care reacționează cu metanul din atmosferă și contribuie la descompunerea acestuia.
Potrivit studiului, ceva similar pare să se fi întâmplat și în cazul vulcanului Hunga Tonga–Hunga Ha’apai. Erupția sa a trimis în stratosferă suficienți vapori de apă sărată pentru a umple aproximativ 58.000 de piscine olimpice, împreună cu cenușă vulcanică. Cercetătorii cred că, atunci când lumina solară a lovit acest amestec, s-a format clor, care a descompus o parte din metanul produs de erupție.
„Vulcanul a emis metan, iar apoi aceste emisii au fost distruse prin intermediul particulelor din norul eruptiv”, explică van Herpen.
Cercetătorii estimează că erupția a produs aproximativ 330.000 de tone de metan, dintre care circa 900 de tone au fost descompuse în fiecare zi.
Această descoperire ar putea oferi un nou instrument valoros pentru combaterea schimbărilor climatice. Chiar dacă nu rămâne în atmosferă atât de mult timp precum dioxidul de carbon, metanul are o putere de încălzire a atmosferei de peste 80 de ori mai mare decât CO2 în primii 20 de ani după ce ajunge în atmosferă. Reducerea concentrațiilor sale ar putea avea un impact important asupra limitării încălzirii globale, în special pe termen scurt.
Autorii studiului sugerează că rezultatele lor ar putea fi utilizate teoretic pentru distrugerea emisiilor de metan chiar la sursă și ar putea contribui la dezvoltarea unor noi metode de geoinginerie.
C.S.
Cum a ajuns drona rusească la Galați? Nicușor Dan a spus că a fost deviată de Ucraina. Ministrul Apărării evită să confirme
Horoscopul săptămânii 1 - 7 iunie
Primii doi jucători care pleacă de la FCSB după calificarea în Conference League
