Uniunea Europeană a ajuns la un acord politic asupra noii legislații privind returnarea migranților fără drept de ședere, care prevede măsuri mai stricte pentru aplicarea ordinelor de deportare, inclusiv posibilitatea efectuării de percheziții la domiciliu, extinderea perioadelor de detenție și crearea unor centre de returnare în afara UE.
Susținătorii spun că noile reguli vor îmbunătăți gestionarea migrației, în timp ce organizațiile pentru drepturile omului și unii europarlamentari acuză Bruxelles-ul că adoptă practici similare celor folosite de agenția americană ICE în timpul administrației Trump, scrie The Guardian.
Acord între instituțiile europene
Textul a fost convenit în urma negocierilor dintre Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia Europeană și reprezintă una dintre piesele-cheie ale reformei sistemului european de azil și migrație, lansată după criza migrației din 2015.
Potrivit noilor reguli, autoritățile naționale vor putea lua măsuri suplimentare pentru a pune în aplicare ordinele de expulzare emise împotriva persoanelor care nu au dreptul să rămână pe teritoriul Uniunii.
În prezent, doar aproximativ 20% dintre persoanele care primesc decizii de returnare sunt efectiv trimise în țările de origine.
Percheziții la domiciliu și detenție de până la 30 de luni
Printre cele mai controversate prevederi se numără posibilitatea ca autoritățile să efectueze percheziții în locuințe sau în alte spații relevante și să confiște bunuri personale pentru a asigura respectarea ordinelor de deportare.
De asemenea, persoanele considerate necooperante sau care prezintă risc de fugă vor putea fi reținute pentru perioade de până la doi ani, cu posibilitatea extinderii la 30 de luni. În prezent, legislația europeană permite detenția pentru maximum 18 luni.
Noua legislație permite și reducerea sau suspendarea anumitor beneficii sociale pentru persoanele care refuză să respecte ordinele de returnare.
Centre de returnare în afara Uniunii Europene
Regulamentul creează baza legală pentru înființarea unor centre de returnare în afara UE, unde migranții fără acte ar putea fi transferați până la repatrierea în țările de origine.
Mai multe state membre poartă deja discuții cu țări din Africa pentru găzduirea unor astfel de centre, însă până în prezent nu a fost anunțat niciun acord oficial.
Interdicții pe viață pentru persoanele considerate periculoase
Noua legislație prevede și înăsprirea sancțiunilor pentru persoanele considerate amenințări la adresa securității.
Acestea ar putea primi interdicții permanente de intrare în Uniunea Europeană, față de limita actuală de 10 ani.
De asemenea, detenția va putea fi aplicată și minorilor neînsoțiți sau familiilor cu copii, însă Parlamentul European precizează că această măsură va fi folosită doar „ca ultimă soluție” și pentru „cea mai scurtă perioadă adecvată, ținând cont de interesul superior al copilului”.
Comisia Europeană: „Avem mai mult control”
Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, a salutat acordul.
„Prin noile reguli, avem mai mult control asupra cine poate veni în UE, cine poate rămâne și cine trebuie să plece”, a declarat oficialul european.
La rândul său, eurodeputata Regina Doherty din grupul Partidului Popular European a susținut că măsurile îi vizează exclusiv pe cei care nu au drept legal de ședere.
„Acest acord nu se referă la persoanele care au venit legal în Europa, care lucrează, studiază sau contribuie la comunitățile noastre și nici la cei care au primit protecție internațională. Este vorba despre crearea unui sistem european comun pentru situațiile în care o persoană a parcurs procedurile legale și s-a stabilit că nu are dreptul să rămână”, a afirmat aceasta.
Acuzații că UE copiază modelul ICE
Criticii susțin însă că Bruxelles-ul se inspiră din metodele folosite de agenția americană pentru imigrație și control vamal, ICE.
Eurodeputata ecologistă Mélissa Camara a declarat că textul „slăbește drepturile procedurale, extinde perioadele de detenție și legitimează practici de tip ICE prin permiterea perchezițiilor la domiciliu”.
Și organizațiile pentru drepturile migranților au reacționat critic. Silvia Carta a avertizat că noile reguli vor expune sute de mii de persoane la riscuri sporite.
„Peste Atlantic vedem violența și teama create de aplicarea brutală a legislației imigrației de către ICE. Europa ar trebui să învețe din efectele negative ale acestui model, nu să își construiască propria versiune”, a spus ea.
Reforma migrației intră în etapa finală
Acordul urmează să fie aprobat formal de Parlamentul European și de Consiliul UE.
Noile reguli completează reforma amplă a politicii europene de azil și migrație, inițiată în 2020 pentru a evita repetarea situației din 2015, când aproximativ 1,3 milioane de persoane, în principal din Siria și Afganistan, au solicitat protecție în statele membre ale Uniunii Europene.
România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași, controlată de algoritmi și fonduri de investiții
Băsescu, Moldova și cum ar putea lua Rusia proiectul unirii
Sorana Cîrstea, în sferturi la Roland Garros: Organizatorii au anunțat ora de start
Iranul amenință cu blocarea unei noi rute maritime esențiale
