România a făcut progrese importante în combaterea corupției, dar problemele din Justiție continuă să afecteze inclusiv climatul pentru investiții. Departamentul de Stat al SUA vorbește despre procese care pot fi lungi, costisitoare și imprevizibile, probleme în punerea în executare a hotărârilor judecătorești și dificultăți în obținerea și menținerea condamnărilor pentru corupție.
Constatările apar în Raportul privind climatul investițional din România pentru 2026, publicat în 30 septembrie de Departamentul de Stat al SUA. Documentul face parte din seria anuală Rapoarte privind climatul investițional, prin care autoritățile americane analizează condițiile pentru investiții în peste 170 de țări și economii.
Raportul arată că România recunoaște drepturile de proprietate și cele contractuale, însă punerea lor în aplicare prin intermediul instanțelor poate fi „îndelungată, costisitoare, imprevizibilă și dificilă”.
Companiile străine care fac afaceri sau investesc în România reclamă frecvent lipsa de expertiză a instanțelor în chestiuni comerciale. Departamentul de Stat notează că judecătorii au, în general, experiență limitată în ceea ce privește funcționarea economiei de piață, practicile internaționale de afaceri sau noile tehnologii.
Documentul precizează, în același timp, că independența Justiției față de puterea executivă este prevăzută de Constituție. Există însă opinii diferite în privința măsurii în care sistemul judiciar este competent din punct de vedere procedural, echitabil și de încredere, iar unii consideră insuficiente mecanismele de responsabilizare.
Jurisprudența imprevizibilă, „o preocupare majoră”
Una dintre cele mai clare observații ale raportului privește lipsa de predictibilitate a deciziilor instanțelor. „Inconsecvența și lipsa de predictibilitate a jurisprudenței instanțelor sau a interpretării legilor rămân o preocupare majoră pentru investitorii străini și români și pentru societate în general”, arată Departamentul de Stat.
Problemele nu se termină odată cu pronunțarea unei hotărâri. Raportul spune că și punerea în aplicare a deciziilor judecătorești este neuniformă și poate duce la căi de atac îndelungate.
Neexecutarea unor hotărâri sau situațiile în care administrația publică le contestă în mod nejustificat sunt indicate drept obstacole în calea caracterului obligatoriu al deciziilor instanțelor.
Departamentul de Stat: Eficiența DNA a scăzut
Un capitol separat este dedicat corupției. Departamentul de Stat arată că România a făcut progrese importante în combaterea fenomenului, însă acesta rămâne o problemă. Raportul amintește că Direcția Națională Anticorupție este principalul parchet responsabil de combaterea corupției și constată că obținerea și menținerea condamnărilor continuă să fie dificile.
Potrivit documentului, eficiența DNA în obținerea condamnărilor pentru corupție în cazul oficialilor publici de rang înalt a scăzut, parțial după ce competența de investigare a faptelor de corupție din sistemul judiciar a fost mutată, în 2018, de la DNA la Parchetul General.
Raportul susține, de asemenea, că modificările legilor Justiției și presiunile asupra procurorilor DNA au slăbit eforturile de combatere a corupției.
Efectele deciziei CCR privind prescripția
Departamentul de Stat se oprește și asupra efectelor deciziei Curții Constituționale din 2022 privind prescripția răspunderii penale.
Potrivit formulării din raportul pentru 2026, decizia CCR nr. 368 a redus durata termenului de prescripție și a dus, între 2022 și 2025, la anularea a 9.635 de trimiteri în judecată și/sau condamnări.
Probleme după o decizie a Înaltei Curți
Raportul consemnează și efectele unei decizii din 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care polițiștii Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne nu mai pot participa la anchete de corupție care vizează persoane din afara ministerului.
După această decizie, unii procurori au semnalat că probe relevante strânse anterior de polițiștii DGA în anchete de corupție erau în mod repetat înlăturate de instanțe.
Consecința a fost că un număr neprecizat de dosare au fost trimise înapoi parchetelor, care au fost nevoite fie să strângă probe suplimentare înainte de redeschiderea dosarului, fie să renunțe la acuzații.
Raportul mai amintește că o decizie a CCR din mai 2025 a limitat semnificativ atribuțiile Agenției Naționale de Integritate.
Dreptul național versus dreptul UE
Departamentul de Stat semnalează și un conflict legat de prescripție și aplicarea dreptului european. „În anumite chestiuni, precum prescripția în cauzele penale, Înalta Curte de Casație și Justiție a indicat instanțelor române să acorde prioritate dreptului național, în locul aplicării principiului supremației dreptului UE”, arată raportul.
Documentul adaugă că Inspecția Judiciară ar fi început verificări asupra unor judecători români pentru nerespectarea acestei orientări.
Taxele și legile schimbate rapid, printre problemele mediului de afaceri
Raportul Departamentului de Stat este mult mai amplu și analizează întregul climat investițional din România. Printre problemele semnalate se numără schimbările frecvente ale legislației, birocrația și lipsa de predictibilitate.
Investitorii americani s-au plâns de corupție atât în sectorul public, cât și în mediul de afaceri, indicând cel mai frecvent serviciile vamale, oficialii administrațiilor locale și autoritățile fiscale locale.
Documentul citează și Eurobarometrul realizat în ianuarie-februarie 2025, potrivit căruia 90% dintre oamenii de afaceri români chestionați consideră corupția răspândită în țară, față de o medie de 63% în UE.
În același sondaj, principalele probleme indicate de oamenii de afaceri din România sunt nivelul taxelor, menționat de 96% dintre respondenți, schimbarea rapidă a legislației și politicilor - 91%, complexitatea procedurilor administrative - 84% și corupția - 72%.
Raportul complet poate fi consultat mai jos:
Se deschide Centura Comarnic. Noul drum va prelua traficul infernal de pe DN1 (Video)
Gică Hagi s-a decis: Renunță la încă un fotbalist din echipa națională
Vin noi scumpiri în octombrie. Lactatele și mezelurile, primele pe listă. Ce se întâmplă cu serviciile și produsele nealimentare
Zaharova, după avertismentul nuclear pentru NATO: Dacă Europa va ataca Rusia, va fi un război cu totul diferit și foarte scurt
