Oceanele lumii se încălzesc într-un ritm fără precedent, iar schimbările produse în adâncuri ajung să afecteze oamenii de pretutindeni. Creșterea nivelului mării, intensificarea furtunilor și degradarea ecosistemelor marine amenință comunitățile de coastă, economia și securitatea alimentară, arată un nou raport.
Numai anul trecut, oceanele au absorbit aproximativ 23 de zettajouli de energie termică – echivalentul energiei eliberate de 12 bombe atomice de dimensiunea celei de la Hiroshima în fiecare secundă, timp de un an întreg, scrie Oceanographic Magazine.
Oceanul are deja un rol major în atenuarea efectelor schimbărilor climatice provocate de oameni, absorbind aproximativ 90% din excesul de căldură acumulat la nivel global.
Această încălzire se traduce prin creșterea accelerată a nivelului mării, modificări ale curenților oceanici și ale salinității, creșterea acidității și intensificarea furtunilor. Toate acestea perturbă ecosistemele marine esențiale și afectează comunitățile de coastă.
„Oceanul se transformă sub ochii noștri: încălzirea, creșterea nivelului mării și degradarea ecosistemelor sunt semne interconectate ale unei schimbări semnificative și pe termen lung”, a declarat Pierre Bahurel, directorul general al Mercator Ocean International, organizația care a publicat raportul.
Raportul estimează că nivelul mediu al mării a crescut cu aproximativ 3,8 mm pe an între 1999 și 2025, iar între 2012 și 2025 ritmul a ajuns la 4,2 mm pe an. Creșterea nivelului mării amplifică efectele furtunilor și ale valurilor extreme asupra comunităților de coastă. În cazul statelor insulare mici în curs de dezvoltare, două treimi din suprafețele lor economice au fost deja expuse direct creșterii nivelului mării din 1999.
Acidificarea amenință viața marină
Absorbția tot mai mare de dioxid de carbon a dus la o creștere de 17% a acidității oceanului. Stridiile, scoicile, aricii de mare și coralii de apă rece întâmpină astfel dificultăți în formarea structurilor din carbonat de calciu. Pe măsură ce aceste organisme scad, sunt afectate și speciile aflate mai sus în lanțul trofic, inclusiv peștii importanți pentru pescuit și alimentația oamenilor.
Încălzirea apei perturbă și dezvoltarea planctonului, deoarece reduce amestecul vertical al oceanului și limitează aportul de nutrienți din adâncuri. Între ianuarie 2023 și septembrie 2025, 84% dintre recifele de corali ale lumii au fost expuse unui nivel de stres termic asociat albirii coralilor.
„Oceanul este unul dintre cei mai clari indicatori ai schimbărilor profunde care au loc pe planeta noastră”, spune Celeste Saulo, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale.
Arctica și Antarctica, puternic afectate
În Arctica, temperatura de la suprafața mării a crescut cu aproximativ 4,2°C în ultimele patru decenii, iar suprafața gheții marine s-a redus, în medie, cu aproximativ 4% pe deceniu de la începutul anilor 1980. Pierderea gheții contribuie și la intensificarea vânturilor și valurilor, ceea ce accelerează eroziunea coastelor.
În Antarctica, reducerea gheții marine afectează deja fauna. În 2022, patru dintre cele cinci colonii de pinguini imperiali analizate într-o regiune din Marea Bellingshausen au suferit eșecuri totale ale reproducerii, după pierderea timpurie a gheții marine de care puii au nevoie până la momentul în care pot zbura.
Constatările raportului apar în timpul unui episod El Niño în Pacific, care doboară deja recorduri în anumite privințe și este așteptat să atingă intensitatea maximă până la sfârșitul anului. Acest fenomen natural de încălzire determină, de regulă, creșterea suplimentară a temperaturilor oceanului, peste nivelurile deja influențate de schimbările climatice.
„Oceanul se schimbă, iar aceste schimbări ajung să afecteze viețile, mijloacele de trai și securitatea oamenilor de pretutindeni. Avem cunoștințele. Avem dovezile. Acum avem nevoie de voința politică de a acționa. Împreună putem reuși”, a declarat Peter Thomson, trimisul special al secretarului general al ONU pentru oceane. (C.S.)
Laura Vicol, noi acuzații în dosarul Nordis: Fals în declarații, spălarea de bani și complicitate la înșelăciune
Economist: România are nevoie de un guvern care să transmită trei mesaje clare
Cât de sigură e poarta naționalei României cu Ionuț Radu?
Ciucu a retras proiectul care interzicea aprovizionarea și curieratul în București la orele de vârf: S-ar putea să producă niște efecte pe care nu le-am anticipat
