În ianuarie, a apărut știrea că oamenii de știință au descoperit o nouă colonie de pinguini în Antarctica, utilizând imagini de la rețeaua europeană emblematică de sateliți Copernicus. Ca o coincidență, aceeași lună a marcat și începutul unei inițiative care se va baza pe același sistem de observare a Pământului, însă în alte scopuri.
Proiectul NECCTON, finanțat de UE, se pregătește să ajute Europa să protejeze peștii și balenele pe cale de dispariție. Acesta va valorifica Serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin – CMEMS – pentru a culege mai multe date amănunțite despre speciile amenințate de pierderea habitatului, de pescuitul nesustenabil și de poluarea industrială.
De la sateliți până pe fundul mărilor
„Va fi deosebit de util pentru responsabilii cu elaborarea politicilor, administratorii mediului marin și pescării”, a spus Stefano Ciavatta, coordonator al proiectului care se derulează până în 2026. „Vrem să oferim simulări și previziuni îmbunătățite ale stării ecosistemelor marine și ale capacității lor de a susține comunități piscicole diverse.”
Deși sateliții de observare a Pământului, inclusiv sateliții europeni emblematici Copernicus, sunt cu sutele, se spune deseori că știm mai puțin despre fundul oceanelor decât despre suprafața Lunii.
Protejarea biodiversității a primit un nou imbold în urma summit-ului Organizației Națiunilor Unite din Canada, din decembrie 2022, și a acordului de referință al ONU din martie, anul acesta, referitor la un tratat privind marea liberă pentru protejarea oceanelor. Iar cu o linie de coastă care se întinde pe 68.000 de kilometri (mai mult decât SUA și Rusia la un loc), UE își intensifică eforturile de îmbunătățire a sănătății mediului marin.
CMEMS, unul dintre cele șase servicii Copernicus, furnizează analize și prognoze cu privire la mediile marine pentru toate tipurile de utilizatori, de la amatori de pescuit la forțele navale ale statelor membre ale UE.
Acesta este condus de Mercator Ocean International, cu sediul în Franța, o entitate non-profit pe cale să devină o organizație interguvernamentală.
Serviciul marin Copernicus monitorizează toate mările regionale europene și oceanele lumii. Modelele sale prognozează elemente precum temperaturile, mareele și curenții mărilor, facilitând anticiparea evoluțiilor, cum ar fi tiparele migratorii ale peștilor.
NECCTON plănuiește să furnizeze o imagine mai cuprinzătoare a stării acestor ape din punctul de vedere al mediului, colectând date despre pești, poluare și condițiile fundului mării pentru viața marină.
„Vom dezvolta instrumente noi pentru a împărtăși capacitățile de modelare ale Serviciului Copernicus de monitorizare a mediului marin diferitelor centre din Europa, pentru a optimiza eforturile științifice și pentru a impulsiona colaborarea”, a spus Ciavatta, oceanograf la Mercator Ocean International.
Imagini mai clare
Obiectivul final este de a-i ajuta pe utilizatorii serviciului să ia decizii mai bine fundamentate în legătură cu utilizarea sustenabilă a resurselor marine.
De pildă, Serviciul Copernicus de monitorizare a mediului marin ar putea furniza informații despre locurile în care se află populațiile de ton sau dacă habitatele marine au condițiile potrivite pentru delfini.
Pentru a lua decizii politice judicioase, oamenii de știință și autoritățile au nevoie de previziuni referitoare la modul în care schimbările cauzate de încălzirea globală, poluare și pescuitul excesiv ar putea afecta sistemul marin în ansamblul său.
NECCTON plănuiește să simuleze schimbări în organismele din lanțul trofic utilizând scenarii climatice. Această activitate le-ar putea permite cercetătorilor, de exemplu, să aibă o imagine mai clară a impactului declinului stocurilor de pește asupra sistemului marin în următoarele decenii.
Comorile iazurilor
Atunci când vine vorba despre protejarea biodiversității, nu doar mărețele oceane se bucură de atenția cercetătorilor, ci și modestele iazuri pentru rațe.
Proiectul PONDERFUL, finanțat de UE, examinează relația dintre iazuri și mediul lor înconjurător. Inițiativa se concentrează asupra varietății mari de organisme vii pe care le găzduiesc iazurile.
Peștii, broaștele râioase, melcii, libelulele și lipitorile sunt doar câteva dintre ființele care alcătuiesc un lanț trofic vast și echilibrat. Perturbarea acestuia ar putea duce la prăbușirea ecosistemului.
„Colectiv, iazurile sunt cele mai bogate habitate de apă dulce”, a spus Sandra Brucet, coordonatoarea proiectului, care este biolog și cercetătoare în domeniul ecologiei acvatice la Universitatea Vic din Spania. „Acestea sunt mai abundente decât lacurile, râurile și zonele umede.”
Cercetările sugerează că iazurile au o contribuție mai mare la biodiversitate decât multe corpuri de apă mai mari, susținând mai multe plante și animale, dintre care multe sunt pe cale de dispariție.
Cu toate acestea, până acum, iazurile au fost neglijate în mare măsură de responsabilii cu elaborarea politicilor. De exemplu, un act legislativ important al UE din 2000 cu privire la curățarea corpurilor de apă le exclude în mare parte pe cele mai mici de 50 de hectare. De asemenea, cercetările referitoare la iazuri au fost multă vreme neglijate.
„Acum două decenii, cercetătorii s-au concentrat în principal pe lacuri și râuri”, a spus Brucet, care a venit cu ideea PONDERFUL.
Ultima fază
Lucrurile se schimbă acum, pe măsură ce proiectul, care a început la sfârșitul anilor 2020, intră în ultimii săi doi ani.
Cu peste 80 de cercetători din 11 țări (Belgia, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Portugalia, Regatul Unit, Spania, Suedia, Turcia și Uruguay), inițiativa aprofundează cunoștințele despre cum pot fi gestionate și revigorate cât mai bine iazurile într-un context climatic în schimbare.
PONDERFUL evaluează viitoarele „peisaje cu iazuri” în opt locuri demonstrative care includ peste 500 de iazuri în total.
Testarea va contribui la elaborarea unui ghid pentru reducerea poluării în iazuri și crearea altora noi și le va ajuta să deservească obiective de mediu mai ample, precum conservarea biodiversității.
Scurgerile de pe terenurile agricole reprezintă una dintre principalele amenințări pentru sănătatea iazurilor. Nutrienții din astfel de scurgeri pot provoca proliferarea nocivă a algelor, o lipsă de oxigen și zone moarte odată cu dispariția peștilor.
Învățăminte-cheie
Brucet și echipa sa au tras deja câteva învățăminte importante.
Acumularea de reziduuri și creșterea depunerilor sedimentare, care provin în principal din eroziunea terenurilor agricole și sunt, de obicei, bogate în nutrienți din scurgerile de îngrășăminte, pot avea un efect nociv asupra stării generale a iazurilor.
Creșterea cantității de sedimente este accelerată de eroziunea marginilor iazurilor și de acumularea sezonieră de materie organică, precum plantele moarte și frunzele de arbori. La rândul lor, nutrienții din aceste materii alimentează adesea proliferarea algelor, care produc toxine și ucid peștii, mamiferele și păsările.
Dragajul și înlăturarea sedimentelor ajută la prevenirea unor astfel de acumulări.
Separat, și remodelarea marginilor iazurilor care sunt drenate artificial pentru agricultură poate preveni scăpările excesive de apă.
Atunci când se depun eforturi pentru îmbunătățirea vieții sălbatice a iazurilor în ansamblu, cercetătorii au descoperit că au de câștigat nu doar populațiile de broaște, broaște râioase și tritoni, ci și flora.
„Biodiversitatea plantelor acvatice crește semnificativ după curățarea iazurilor”, a spus Brucet.
Iazurile sănătoase joacă chiar și un rol pe un alt front de mediu important: lupta împotriva schimbărilor climatice. Aceasta pentru că acționează ca niște „absorbante de carbon”, care stochează gazele cu efect de seră, inclusiv dioxidul de carbon.
Proiectul lui Brucet se derulează până în noiembrie 2024 și semnalează faptul că iazurile, după ce au fost neglijate mult timp de cercetători și de responsabilii cu elaborarea politicilor, se alătură în sfârșit oceanelor și mărilor ca punct central al ambițiilor ecologice ale Europei.
Articol scris de Sofia Strodt
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate prin intermediul UE. Articolul a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.
Mai multe informații