Cea mai recentă tensiune ivită în relația cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează încă o dată că Donald Trump nu ezită să-i atace pe liderii din lumea democratică, dar devine indignat dacă aceștia ripostează, în timp ce are mare grijă cum se poartă cu conducătorii autocrați.
Regulile jocului în ceea ce privește relațiile președintelui Trump cu liderii străini sunt clare: el te poate desființa, dar e vai de tine dacă îndrăznești să ripostezi.
Nimeni nu știe acest lucru mai bine decât Volodimir Zelenski, care a trecut de mai multe ori prin acest tip de „malaxor” diplomatic. Însă, în această săptămână, la o reuniune cu ușile închise la Oslo, el a avut parte de o reamintire tranșantă, scrie Peter Baker, corespondentul-șef la Casa Albă al ziarului New York Times, care a transmis de la Oslo, unde Steve Witkoff, emisarul lui Trump, s-a întâlnit cu președintele Ucrainei.
Potrivit unei surse, Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui SUA, i-au reproșat marți lui Zelenski comentariile sale acide cu care a ripostat la afirmațiile la fel de tăioase ale Trump la adresa sa, transmițându-i liderului ucrainean că atitudinea sa l-a înfuriat pe președinte.
În timpul discuției, Zelenski a ripostat în anumite momente, în timp ce americanii își exprimau nemulțumirea față de anumite declarații. „Nu am spus niciodată așa ceva”, a insistat Zelenski la un moment dat, conform unei surse care a oferit detalii sub protecția anonimatului, întrucât a fost vorba despre o discuție privată.
Întâlnirea de la Oslo a avut scopul de a aplana cea mai recentă ruptură dintre Kiev și Washington. Witkoff a făcut o escală în capitala Norvegiei înainte de a pleca spre Sankt Petersburg. Kushner, fiind bolnav, nu l-a însoțit pe Witkoff, dar s-a alăturat discuției prin intermediul unei legături video.
De ce funcționează diplomația în „sens unic” a lui Trump
Jurnalistul NYT observă că abordarea diplomatică în „sens unic” a funcționat pentru Trump. Atitudinea sa beligerantă îi determină pe mulți lideri ai lumii să evite să-l contrarieze, de teama unor represalii sau chiar – în funcție de starea sa de spirit – a unui nou val de tarife vamale.
Trump pretinde respect, oferindu-l însă foarte rar, cu excepția cazurilor în care interlocutorii îi satisfac dorințele sau a situațiilor în care el însuși încearcă să-i cucerească pe unii lideri – în special autocrați precum Vladimir Putin, Xi Jinping și Kim Jong-un.
Contrastul dintre atitudinea lui Trump față de autocrați, pe de o parte, și față de democrați, pe de altă parte, a devenit și mai evident la o zi după reuniunea de la Oslo, când Witkoff a sosit la Sankt Petersburg pentru discuții de pace. După ce a obținut eliberarea unui american deținut în Rusia, Witkoff l-a numit pe Putin, pe numele căruia a fost emis un mandat internațional de arestare pentru crime de război, „un om cu spirit umanitar”.
Zelenski a fost una dintre excepții, îndrăznind, uneori, să-l contrazică în mod deschis pe Trump. Totuși, el trebuie să cântărească bine până unde poate merge în această privință, întrucât Ucraina rămâne extrem de dependentă de Statele Unite pentru propria supraviețuire, în timp ce se apără împotriva invaziei ruse.
Calculul pe care Zelenski trebuie să-l facă mereu
Recentul viraj mai pronunțat al lui Trump către Moscova a dat naștere multor speculații conform cărora acesta ar putea avea legătură cu viitoarele alegeri de la jumătatea mandatului (3 noiembrie). Însă, potrivit unei persoane informate despre această discuție, Witkoff și Kushner au negat, în cadrul întâlnirii cu Zelenski, orice legătură cu politica internă americană.
La discuția de la Oslo, Zelenski a fost însoțit de doi prieteni: gazda sa, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, și președintele finlandez Alexander Stubb. Ambii au fost susținători fermi ai Ucrainei și, la fel ca majoritatea liderilor europeni, nu împărtășesc înclinația lui Trump față de Rusia; în același timp, însă, ei încearcă să nu-l provoace inutil pe acesta.
O sursă americană apropiată discuțiilor a declarat că participanții au avut un schimb de opinii franc, dar respectuos, care le-a permis „să clarifice lucrurile” și să avanseze. Criticile publice ale lui Zelenski la adresa lui Trump ar putea servi propriilor sale obiective politice pe termen scurt, dar, în cele din urmă, sunt contraproductive pentru obiectivele pe termen lung ale Ucrainei, a avertizat sursa americană.
Acesta a fost calculul pe care mulți lideri ai lumii au trebuit să-l facă, în special în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump: când să răspundă cu aceeași monedă atunci când președintele american lansează atacuri și când să-și înfrângă orgoliul, pentru a evita „ațâțarea ursului”.
Zelenski a început să renunțe la mănuși
Timp de ani de zile, președinții și prim-miniștrii națiunilor aliate au făcut eforturi deosebite pentru a evita să-l supere pe Trump, care preferă escaladarea în detrimentul reconcilierii.
Însă, în ultimele luni – mai ales după amenințările sale de a prelua Groenlanda, formulate iarna trecută – liderii au dat dovadă de mai puțină supunere și de o mai mare disponibilitate de a-și menține ferm poziția.
Situația lui Zelenski este, însă, mai complexă. Încă din primul său mandat Donald Trump a avut o atitudine ostilă față de Ucraina, fiind convins de consilierii săi că, în 2016, Kievul a intervenit în alegerile americane în defavoarea sa – o afirmație nefondată, pe care serviciile de informații au catalogat-o drept dezinformare rusă.
Tonul pentru cel de-al doilea mandat a fost stabilit la scurt timp după ce Trump a revenit la putere, anul trecut, și l-a apostrofat pe Zelenski în cadrul unei întâlniri furtunoase în Biroul Oval. La acea vreme, liderul ucrainean a demonstrat că nu se teme să-i țină piept președintelui SUA. Însă, îndrumat de lideri europeni și de aliați din Congres, el a încercat, de atunci, să evite pe cât posibil confruntările directe.
Ultimele două săptămâni au făcut acest lucru și mai dificil, întrucât Trump – care a avut multă vreme o relație cordială cu Putin – s-a orientat și mai tranșant către Moscova. Printre altele, Trump și echipa sa:
- au încheiat o înțelegere pentru achiziționarea de motorină din Rusia: au ridicat unele sancțiuni și au exceptat Rusia de la altele – prevăzute în legislația pe care tocmai a semnat-o;
- au limitat sprijinul în materie de informații și asistență prin satelit pentru Kiev;
- au întârziat livrarea de interceptoare Patriot;
- au depus eforturi pentru a facilita vânzarea unor active petroliere rusești profitabile către persoane care au legături cu cercul de apropiați ai lui Trump.
Trump îi jignește pe ucraineni și pe europeni
În ultimele zile, Trump l-a criticat dur și în repetate rânduri pe Zelenski, calificând drept „rușinoase” atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol rusești și insistând că acestea „trebuie să înceteze, naiba să le ia”. Totodată, el l-a învinuit din nou pe Zelenski pentru războiul declanșat de Putin.
Trump a mers până acolo încât a cerut ca Ucraina „să-și găsească un nou președinte”, în locul lui Zelenski. În schimb, nu a avut nicio critică la adresa lui Putin, afirmând că nu dorește „să facă ceva care, în mod nesăbuit, ar putea îndepărta Rusia de la masa negocierilor”.
A cere în mod explicit înlăturarea liderului unei alte democrații depășește cu mult limitele protocolului diplomatic. Însă, atunci când Zelenski a replicat, numind decizia privind motorina o „hotărâre slabă” – sugerând că se simte „trădat” și lăsând să se înțeleagă că Washingtonul încearcă, de fapt, „să convingă Ucraina să capituleze” – Trump a adoptat postura părții lezate.
Cu doar câteva ore înainte de reuniunea de la Oslo, el a plasat din nou responsabilitatea pentru instaurarea păcii în sarcina Ucrainei, și nu a lui Putin.
Afirmația lui Trump, potrivit căreia Zelenski – și nu Putin – reprezintă un obstacol în calea păcii, îi jignește atât pe ucraineni, cât și pe europeni, conchide jurnalistul american. La Oslo, Zelenski a subliniat că, la urma urmei, poporul său este cel care se află sub bombardamente.
T.D.
Goldman Sachs: Leul este încă supraevaluat. România ar avea nevoie de o depreciere a cursului real efectiv
Ministrul Educației: Copiii noștri învață acum mai mult să răspundă bine la teste. Dar sunt ele relevante pentru viața reală? Militez pentru o educație reflexivă, care să-l facă pe copil să gândească
Alertă cibernetică în Europa: Site-uri guvernamentale, închise de teama hackerilor. Noi probleme, după blocajele Revolut și Google Cloud
România boicotează o competiție FIFA după ce Rusia a fost acceptată
