România nu mai este doar un vecin al războiului din Ucraina, ci resimte tot mai direct efectele acestuia. Drone rusești care ajung pe teritoriul românesc, explozii, răniți și campanii de dezinformare sunt semnele unei escaladări pe care autoritățile și experții o privesc cu îngrijorare.
Într-un amplu reportaj publicat de postul public german MDR, jurnaliștii descriu modul în care atacurile Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au transformat estul României într-o zonă aflată permanent sub amenințare.
Noaptea în care o dronă rusească a lovit un bloc din Galați
Reportajul pornește de la incidentul din 29 mai, când o dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit peste acoperișul unui bloc din Galați.
MDR a stat de vorbă cu Gheorghe Ciurea, un pensionar în vârstă de 82 de ani care locuiește în imobilul lovit. Bărbatul povestește că, în jurul orei 2:00, a fost trezit de mesajul RO-Alert care îi îndemna pe oameni să se adăpostească.
La scurt timp s-a auzit explozia. Drona a provocat un incendiu, a distrus o parte din acoperiș, a spart geamuri și a smuls uși din balamale. O femeie și fiul ei au fost răniți.
„Drona aceasta ne-a speriat îngrozitor. Dar ce să mai spună oamenii din Ucraina, care trăiesc asta în permanență?”, spune Gheorghe Ciurea, citat de MDR.
Publicația germană subliniază că acesta a fost primul incident în care un oraș mare din România, cu aproximativ 220.000 de locuitori, a fost lovit direct de o dronă rusească și, totodată, prima situație în care persoane aflate pe teritoriul României au fost rănite ca urmare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Peste 50 de drone și fragmente au ajuns în România
Potrivit reportajului, de la primele incidente din septembrie 2023, Ministerul Apărării Naționale a identificat peste 50 de drone sau fragmente de drone căzute pe teritoriul României.
Cele mai multe au ajuns pe câmpuri, în zone nelocuite sau în sate din Delta Dunării, însă atacul asupra blocului din Galați marchează, în opinia jurnaliștilor germani, un punct de cotitură.
MDR amintește că războiul se desfășoară, în unele locuri, la doar câteva sute de metri de granița României, iar fiecare atac asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre crește riscul ca dronele să ajungă accidental sau deliberat pe teritoriul românesc.
De ce nu a fost doborâtă drona
Una dintre întrebările ridicate de locatarii blocului a fost de ce armata română nu a interceptat drona înainte de impact. Două avioane F-16 au fost ridicate în aer, însă piloții au avut la dispoziție doar câteva secunde pentru a decide dacă pot interveni.
În momentul în care drona a ajuns deasupra unei zone dens populate, doborârea ei ar fi putut provoca pagube și victime chiar mai mari decât impactul propriu-zis. În plus, România nu dispune încă de suficiente sisteme terestre de apărare antidronă în zona Dunării.
Potrivit expertului militar Claudiu Degeratu, citat de MDR, România a întârziat investițiile în propria apărare și a mizat prea mult pe faptul că NATO și Uniunea Europeană vor consolida flancul estic.
MDR notează că expertul nu exclude nici posibilitatea ca unele incursiuni ale dronelor să fie folosite de Rusia pentru a testa capacitatea de reacție a statelor NATO.
De la drone la războiul informațional
Reportajul amintește și incidentul produs la începutul lunii iunie în Portul Constanța, unde o dronă maritimă ucraineană încărcată cu explozibil a explodat în apropierea unor terminale petroliere.
Potrivit MDR, Marina ucraineană a transmis ulterior că aparatul fusese deviat spre România din cauza bruiajului electronic rusesc. Nimeni nu a fost rănit, însă incidentul a demonstrat că efectele războiului pot ajunge și la sute de kilometri de linia frontului.
Jurnaliștii germani atrag atenția și asupra campaniilor de dezinformare care însoțesc fiecare astfel de incident.
După atacul de la Galați, pe rețelele sociale au apărut rapid sute de mesaje care puneau sub semnul întrebării faptul că drona era una rusească. Potrivit organizației Funky Citizens, citată de MDR, peste 400 de conturi automate au distribuit astfel de mesaje, care au ajuns la milioane de utilizatori.
„Aceste campanii urmăresc să adâncească neîncrederea și divizarea societății”, spune Ana Mocanu, reprezentantă a organizației.
Adăposturile civile, o problemă ignorată
Claudiu Degeratu avertizează, în reportajul MDR, că orașele românești aflate în apropierea graniței cu Ucraina ar trebui să renoveze adăposturile de protecție civilă construite în perioada comunistă.
Potrivit expertului, războiul a demonstrat că astfel de infrastructuri nu mai pot fi privite ca simple relicve ale Războiului Rece, ci ca elemente esențiale pentru protejarea populației în cazul unor incidente similare.
În reportajul său, MDR concluzionează că România resimte tot mai direct efectele războiului din Ucraina, atât prin incidentele de la graniță, cât și prin provocările pe care acestea le ridică pentru apărare și protecția populației.
G.P.
Grecia oferă bani pentru capturarea peștelui-iepure, care invadează Marea Mediterană: 5,33 euro pe kilogram
Cum să-ți ții casa răcoroasă în zilele caniculare fără aer condiționat
Dronele de la Galați și Constanța: Ni s-au promis răspunsuri. În 7-10 zile. Am rămas doar cu întrebări și teama că s-ar putea repeta oricând
Florinel Coman, interesant pentru o echipă din Europa: "A cerut informații"
