Propunerea Ursulei von der Leyen privind acordarea statutului de „membru asociat” Canadei a surprins capitalele europene și a provocat confuzie la Bruxelles. Ideea nu fusese discutată în prealabil cu statele membre, iar deocamdată nimeni nu știe exact ce ar presupune acest statut.
Președinta Comisiei Europene a lansat propunerea miercuri, în discursul său privind Starea Uniunii, adresându-se direct premierului canadian Mark Carney, prezent în Parlamentul European. „Aș dori să colaborez cu dumneavoastră pentru a deschide calea pentru Canada ca să devină primul membru asociat al UE”, a spus von der Leyen. Anunțul a fost primit cu aplauze de europarlamentari, iar Carney a îmbrățișat-o pe șefa Comisiei.
În spatele momentului atent regizat au apărut însă numeroase semne de întrebare. Patru diplomați europeni au declarat pentru Politico faptul că guvernele lor nu fuseseră informate despre inițiativă.
Nici Canada nu pare pregătită să adopte fără rezerve formula propusă de von der Leyen. „Nu am ajuns încă acolo”, a declarat Jonathan Wilkinson, viitorul ambasador canadian pe lângă UE, întrebat despre posibilitatea unui asemenea statut. „Ne concentrăm, de fapt, pe obținerea de rezultate”, a adăugat el.
Astfel, șefa Comisiei a propus public un statut care nu există în prezent în structura UE, nu are o definiție juridică și nu a fost aprobat de statele membre.
Capitalele europene nu fuseseră informate
Ideea apropierii dintre Canada și Uniunea Europeană nu este nouă. Ottawa caută să-și reducă dependența de Statele Unite, destinația a aproximativ 70% din exporturile canadiene, pe fondul tarifelor impuse de administrația Trump și al amenințărilor președintelui american de a transforma Canada în „al 51-lea stat”.
Mark Carney a declarat recent că țara sa nu urmărește aderarea la UE, ci construirea unei „alianțe unice” cu blocul european.
Formula aleasă de von der Leyen a luat însă prin surprindere capitalele europene. Un diplomat a descris modul în care a fost pregătit anunțul drept „periculos” și „neînțelept” și a precizat că ideea nu fusese discutată nici măcar la o întâlnire recentă a șefei Comisiei cu ambasadorii statelor UE.
Un alt diplomat a afirmat că versiunea discursului trimisă în avans guvernului său nu conținea expresia „membru asociat”.
„Nimeni nu știe cu adevărat ce înseamnă”, a spus un alt diplomat european implicat în discuțiile cu Ottawa.
Von der Leyen nu era obligată să le prezinte guvernelor conținutul discursului înainte de susținerea acestuia. Orice acord care i-ar oferi însă Canadei un statut special ar avea nevoie de aprobarea statelor membre.
Propunerea a ridicat și întrebarea dacă Marea Britanie ar putea cere un aranjament asemănător. Oficialii europeni susțin însă că formula ar urma să fie destinată statelor care, din motive geografice, nu pot adera la UE.
Un statut care nu există în tratatele UE
Tratatele europene fac o distincție clară între statele membre și țările partenere. UE are relații strânse cu numeroase state din afara blocului, însă numai cele 27 de membre participă la instituțiile politice centrale și la adoptarea legislației europene.
Crearea unei noi forme de aderare ar necesita modificarea tratatelor, a declarat René Repasi, europarlamentar german din grupul Socialiștilor și Democraților.
Confuzia există inclusiv în interiorul Comisiei. Un funcționar european care lucrează în domeniul extinderii a spus că echipa sa nu a participat la nicio discuție despre propunere și nu știa nimic despre ea.
Nicola Procaccini, copreședinte al grupului conservator ECR, a declarat că „nimeni nu era la curent” cu acest statut special și că nu este clar ce ar presupune. În opinia sa, dacă va fi creată o astfel de formulă, Marea Britanie ar trebui să fie prima care beneficiază de ea.
Mai mulți europarlamentari și oficiali europeni consideră că anunțul ar putea fi, în această etapă, mai degrabă o formulă politică prin care von der Leyen încearcă să prezinte drept un proiect unitar extinderea cooperării dintre UE și Canada.
Biroul președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a transmis după întâlnirea cu Mark Carney că discuțiile au vizat domenii cu potențial pentru o cooperare mai strânsă, precum materiile prime esențiale și apărarea. Comunicatul nu a menționat însă statutul de „membru asociat”.
Canada își temperează așteptările
Guvernul canadian a salutat intenția Bruxelles-ului de a aprofunda relațiile bilaterale și a transmis că dorește trecerea de la actuala relație comercială la o „alianță mult mai puternică și mai ambițioasă”.
Ottawa a evitat însă să vorbească despre o formă de aderare. Carney însuși a susținut ideea unui parteneriat „unic” cu Bruxelles-ul, fără să folosească formula de „membru asociat”.
Un posibil model ar putea fi relația UE cu Norvegia, Islanda și Liechtenstein, state care participă la piața unică prin Spațiul Economic European, dar nu votează legislația comunitară. Elveția are, la rândul său, acces la părți ale pieței unice printr-o serie de acorduri bilaterale.
Potrivit unui oficial european, viitorul aranjament cu Ottawa ar putea crea o nouă categorie de parteneri, cu o cooperare extinsă în comerț, apărare, inteligență artificială, energie, cercetare și tehnologii avansate. Canada nu ar primi însă drepturi politice și nici acces automat la libera circulație.
Dacă modelul va fi creat, acesta ar putea fi oferit ulterior și unor țări precum Australia, Noua Zeelandă, Japonia sau Singapore.
Obstacole înaintea unui nou acord
Rămâne neclar prin ce s-ar deosebi concret noul statut de parteneriatele pe care UE le are deja cu aliații săi. Zece state membre nici măcar nu au ratificat încă acordul comercial dintre UE și Canada, CETA, semnat în urmă cu aproape un deceniu și aplicat în mare parte cu titlu provizoriu. Un acord mai ambițios ar necesita susținerea politică a tuturor guvernelor europene.
Germania a primit prudent propunerea. Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Stefan Kornelius, a declarat că țara sa este deschisă discuțiilor despre noi modele de parteneriat cu Canada.
În privința denumirii de „membru asociat”, oficialul german a adăugat însă: „Cred că ar trebui să ne gândim mai bine la acest aspect”.
G.P.
Arheologii au găsit cele mai vechi dovezi de folosire a drogurilor, de acum 25.000 de ani!
Protestul de la Guvern s-a încheiat: 6 persoane reținute și amenzi de 46.000 de lei
Rezerva Federală a SUA majorează dobânda cheie pentru prima dată din 2023. S-ar putea să nu fie ultima creștere din acest an
FCSB a decis viitorul antrenorului după al patrulea meci la rând fără victorie în campionat
