Parlamentul Ungariei l-a ales marți pe Andras Baka, fost șef al Curții Supreme, în funcția de președinte al țării.
Andras Baka, candidatul formațiunii politice aflată la putere, Partidul Tisza, a fost ales șef al statului cu 140 de voturi pentru și 6 împotrivă, în cadrul unui vot secret, informează MTI, citată de Agerpres.
Parlamentul a ales un nou președinte după ce mandatul fostului președinte Tamas Sulyok s-a încheiat pe 20 iulie, în urma celei de-a 17-a modificări a legii fundamentale.
Președinta Parlamentului, Agnes Forsthoffer, a exercitat între timp prerogativele de șef al statului.
Baka va prelua funcția în a opta zi după anunțarea rezultatului alegerilor.
O alegere curajoasă a lui Péter Magyar
Partidul Tisza, aflat la guvernare în Ungaria, l-a propus pe András Baka, fost președinte al Curții Supreme și judecător timp de 17 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru funcția de președinte al țării.
Baka nu este doar un jurist cu o lungă experiență internațională. El este omul pe care regimul Viktor Orbán l-a îndepărtat înainte de termen din fruntea justiției, după ce a criticat reformele care slăbeau independența judecătorilor. Ulterior a dat statul ungar în judecată la Strasbourg și a câștigat.
Alegerea sa are, de aceea, o puternică valoare simbolică pentru premierul Péter Magyar: una dintre primele victime instituționale ale sistemului construit de Orbán revine în cea mai înaltă funcție a statului după încheierea celor 16 ani de guvernare Fidesz.
A criticat reformele lui Orbán și a fost îndepărtat
În 1991, Andras Baka și-a dat demisia din Parlament după ce a fost ales judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, unde a servit ca judecător până în 2008.
Între 2008 și 2009 a fost președinte al Curții de Apel din Budapesta, iar în iunie 2009 Parlamentul l-a ales președinte al Curții Supreme pentru un mandat de șase ani. Pe lângă această funcție, a deținut și postul de președinte al Consiliului Național al Magistraturii.
După revenirea la putere a lui Viktor Orbán, în 2010, guvernul Fidesz a început o restructurare amplă a sistemului judiciar. Baka a criticat public mai multe măsuri: reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor, modificarea modului de administrare a instanțelor, transferarea unor dosare între tribunale și schimbările care diminuau independența sistemului judiciar.
Guvernul nu l-a revocat direct. Noua Constituție a schimbat denumirea Curții Supreme în Kúria, iar puterea a susținut că este vorba formal despre o instituție nouă, care trebuie să aibă un alt președinte. Au fost introduse și condiții de numire pe care Baka, în pofida celor 17 ani petrecuți la CEDO, nu le îndeplinea tehnic.
Mandatul său a fost încheiat la 1 ianuarie 2012, cu aproximativ trei ani și jumătate înainte de termen.
Baka a contestat măsura la instituția în care fusese el însuși judecător. În 2016, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului i-a dat dreptate.
CEDO i-a dat dreptate
CEDO a stabilit că Ungaria i-a încălcat dreptul de acces la o instanță, pentru că nu avusese nicio cale prin care să conteste înlăturarea, și libertatea de exprimare. Judecătorii europeni au constatat că încetarea anticipată a mandatului fusese legată de criticile formulate de Baka față de reformele guvernului.
Curtea a avertizat și asupra efectului mai larg: îndepărtarea celui mai important judecător al țării pentru opiniile sale putea să-i descurajeze pe ceilalți magistrați să participe la dezbaterile publice despre justiție.
Cazul „Baka împotriva Ungariei” a devenit de atunci un reper european privind independența judecătorilor și dreptul magistraților de a vorbi despre reformele care afectează funcționarea instanțelor.
De la magistratul înlăturat la șef al statului
Baka a continuat să se pronunțe asupra problemelor de stat de drept. După victoria categorică a Tisza în alegerile din aprilie 2026, el a descris rezultatul drept o oportunitate istorică pentru desființarea sistemului autocratic construit în cei 16 ani de guvernare Orbán.
