Partidul Tisza, aflat la guvernare în Ungaria, l-a propus pe András Baka, fost președinte al Curții Supreme și judecător timp de 17 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru funcția de președinte al țării.
Baka nu este doar un jurist cu o lungă experiență internațională. El este omul pe care regimul Viktor Orbán l-a îndepărtat înainte de termen din fruntea justiției, după ce a criticat reformele care slăbeau independența judecătorilor. Ulterior a dat statul ungar în judecată la Strasbourg și a câștigat.
Alegerea sa ar avea, de aceea, o puternică valoare simbolică pentru premierul Péter Magyar: una dintre primele victime instituționale ale sistemului construit de Orbán ar reveni în cea mai înaltă funcție a statului după încheierea celor 16 ani de guvernare Fidesz.
Tisza l-a ales prin vot secret
Grupul parlamentar al Tisza a decis sâmbătă, prin vot secret, să îl propună pe András Baka pentru președinția Ungariei. Fostul magistrat, în vârstă de 73 de ani, a acceptat nominalizarea.
„L-am informat personal pe dr. András Baka despre decizia grupului parlamentar Tisza și l-am rugat să accepte nominalizarea pentru funcția de președinte al Republicii”, a anunțat Péter Magyar.
Potrivit premierului, Baka și-a exprimat disponibilitatea de a lucra pentru unitatea națiunii și pentru „o Ungarie democratică și europeană”.
Parlamentul urmează să aleagă noul președinte marți, 11 august. Cum Tisza deține o majoritate de două treimi, iar Fidesz a anunțat că nu va participa la vot, alegerea lui Baka este considerată aproape sigură, scrie Reuters.
Mandatul său va dura cinci ani sau până la intrarea în vigoare a noii Constituții pe care guvernul Magyar intenționează să o adopte.
„Suntem convinși că experiența lui András Baka și independența profesională de care a dat dovadă de-a lungul carierei reprezintă un avantaj important într-un moment în care ne pregătim să punem împreună bazele noii ordini constituționale a Ungariei”, a explicat Tisza.
Un jurist format în drepturile omului
András Baka s-a născut la Budapesta, în 1952. Și-a început cariera la Institutul de Științe Juridice și Politice al Academiei Ungare de Științe, unde a cercetat în special drepturile omului, drepturile minorităților și sistemele juridice europene.
A fost profesor și a condus Colegiul de Administrație Publică. A avut și o scurtă experiență politică: între 1990 și 1991 a fost deputat din partea Forumului Democrat Maghiar, formațiunea conservatoare care a condus primul guvern ales liber după căderea comunismului.
În 1991 a plecat la Strasbourg, ca judecător al Ungariei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. A rămas acolo timp de 17 ani, până în 2008, participând la soluționarea unor cauze importante privind libertatea de exprimare, dreptul la un proces echitabil și limitele puterii statului.
După revenirea în Ungaria, Parlamentul l-a ales în 2009 președinte al Curții Supreme pentru un mandat de șase ani. A devenit, în același timp, și președintele Consiliului Național al Justiției, poziție din care avea obligația legală de a se pronunța asupra reformelor ce afectau funcționarea instanțelor.
Tocmai îndeplinirea acestei obligații avea să-l coste funcția.
A criticat reformele lui Orbán și a fost îndepărtat
După revenirea la putere a lui Viktor Orbán, în 2010, guvernul Fidesz a început o restructurare amplă a sistemului judiciar. Baka a criticat public mai multe măsuri: reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor, modificarea modului de administrare a instanțelor, transferarea unor dosare între tribunale și schimbările care diminuau independența sistemului judiciar.
Guvernul nu l-a revocat direct. Noua Constituție a schimbat denumirea Curții Supreme în Kúria, iar puterea a susținut că este vorba formal despre o instituție nouă, care trebuie să aibă un alt președinte. Au fost introduse și condiții de numire pe care Baka, în pofida celor 17 ani petrecuți la CEDO, nu le îndeplinea tehnic.
Mandatul său a fost încheiat la 1 ianuarie 2012, cu aproximativ trei ani și jumătate înainte de termen.
Baka a contestat măsura la instituția în care fusese el însuși judecător. În 2016, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului i-a dat dreptate.
CEDO a stabilit că Ungaria i-a încălcat dreptul de acces la o instanță, pentru că nu avusese nicio cale prin care să conteste înlăturarea, și libertatea de exprimare. Judecătorii europeni au constatat că încetarea anticipată a mandatului fusese legată de criticile formulate de Baka față de reformele guvernului.
Curtea a avertizat și asupra efectului mai larg: îndepărtarea celui mai important judecător al țării pentru opiniile sale putea să-i descurajeze pe ceilalți magistrați să participe la dezbaterile publice despre justiție.
Cazul „Baka împotriva Ungariei” a devenit de atunci un reper european privind independența judecătorilor și dreptul magistraților de a vorbi despre reformele care afectează funcționarea instanțelor.
De la magistratul înlăturat la șef al statului
Baka a continuat să se pronunțe asupra problemelor de stat de drept. După victoria categorică a Tisza în alegerile din aprilie 2026, el a descris rezultatul drept o oportunitate istorică pentru desființarea sistemului autocratic construit în cei 16 ani de guvernare Orbán.
Într-un interviu acordat în aprilie publicației 24.hu, Baka a susținut adoptarea unei noi Constituții și reformarea Curții Constituționale, despre care a spus că, în forma moștenită, servise interesele unui singur partid.
El a avertizat însă că și majoritatea de două treimi câștigată de Tisza poate deveni periculoasă dacă este folosită fără limite.
Această poziție explică de ce nominalizarea sa poate fi mai mult decât înlocuirea unui președinte apropiat de Fidesz cu unul apropiat de noua majoritate. Baka este favorabil schimbării sistemului Orbán, dar întreaga sa carieră îl obligă să păstreze distanța față de guvernul care îl aduce la putere.
Un președinte cu experiența lui Baka ar putea obliga Parlamentul să reexamineze legi controversate, ar putea sesiza Curtea Constituțională și ar putea interveni public atunci când independența instituțiilor este amenințată. Nominalizarea lui transmite și Uniunii Europene că Ungaria dorește să revină la standardele europene privind statul de drept.
Nu în ultimul rând, alegerea lui Baka îi oferă lui Magyar un simbol extrem de puternic pentru ruptura de epoca Orbán, dar și un test al sincerității propriilor promisiuni democratice. Dacă Baka își va folosi funcția pentru a controla inclusiv puterea Tisza, premierul va trebui să accepte exact genul de independență instituțională pe care spune că dorește să o restabilească. (S.D.S.)
Cărbunele care poate costa România miliarde. Lista fake-urilor din spatele amendamentului PSD
Suntem mai conectați ca oricând, dar prieteniile autentice sunt tot mai rare. Trei ingrediente pentru relații adevărate
Ziua 1.628 Atac cu rachete la Odesa. Incendii și răniți la Belgorod. Ucraina cumpără rachete ATACMS. Turcia cere oprirea atacurilor asupra navelor din Marea Neagră
Antrenorul favorit să semneze cu CFR Cluj a ajuns la negocierile finale
