Rata anuală a inflației a scăzut la 8,16% în luna iulie, de la 10,42% în iunie, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Astfel, inflația anuală a scăzut cu 2,2 puncte procentuale pentru prima dată în ultimele 12 luni.
Față de luna iunie, prețurile alimentelor au scăzut cu 0,3%, în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu aproape 1%, la fel cum s-a întâmplat și în cazul serviciilor.
Comparativ cu luna iulie 2025, serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar mărfurile alimentare cu 5,03%.
În ceea ce privește mărfurile alimentare, cele mai mai scumpiri s-au înregistrat la cafea și ouă. La mărfurile nealimentare cele mai mari creșteri de prețuri au fost la motorină și la benzină, iar la categoria servicii chiriile au înregistrat cele mai mari scumpiri.
Iată evoluția prețurilor în ultimul an:
Mărfurile alimentare:
- Cafea +19,5%
- Ouă +14%
- Lapte +9,4%
- Pâine +8%
- Bere +7,9%
- Pește proaspăt +7,5%
- Ulei +6,6%
- Carne +6%
- Brânză +5,1%
- Cartofi -13,7%
- Fructe -13,8%
Mărfuri nealimentare:
- Motorină +30,7%
- Benzină +23,2%
- Cărți +10,8%
- Energie termică +10,7%
- Detergenți +9,9%
- Țigări +8,5%
- Haine +6,5%
- Încălțăminte +5,8%
- Mobilă +5,3%
- Energie electrică +3,4%
Servicii:
- Chirie + 42,5%
- Apă, canal, salubritate +16%
- Abonament TV +14,1%
- Transport CFR +11,4%
- Restaurante, cafenele +10,8%
- Transport urban +7,5%
- Abonament telefon +6,7%
- Bilete avion +2,3%
Estimările BNR
BNR estimează că rata anuală a inflației va înregistra o scădere puternică în trimestrul trei din 2026, iar apoi va descrește gradual în 2027 și ar putea reintra în ținta băncii centrale la finalul anului viitor.
„Potrivit prognozei, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor”, a anunțat luni BNR.
Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor recente de preţuri antrenate de şocul energetic, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată.
Va continua apoi să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice globale -, şi se va restrânge treptat ulterior.
BNR arată că incertitudini şi riscuri notabile decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei electrice şi alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum şi din traiectoria cotaţiei ţiţeiului, cu implicaţii asupra cotaţiilor altor materii prime şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale.
Incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.
Transelectrica a anunțat un consum-record de energie. Însă datele afișate timp de 10 ore au fost greșite
Kelemen Hunor avertizează înaintea discuțiilor de la Cotroceni: Legea salarizării nu poate ajunge în Parlament fără un acord politic
Horoscop zilnic: 11 august
Drama din spatele unei frizuri excentrice
