În economie există o regulă simplă, capitalul nu merge acolo unde promisiunile sunt cele mai mari. Merge acolo unde riscul este cel mai mic.
O retrogradare a României în categoria “junk” nu înseamnă doar o literă schimbată într-un raport al agențiilor de rating. Înseamnă că fiecare parc fotovoltaic devine mai scump de construit. Fiecare turbină eoliană produce energie mai scumpă. Fiecare kilometru de rețea electrică costă mai mult. Iar toate aceste costuri ajung, inevitabil, în factura consumatorului.
Există momente în care un indicator financiar aparent tehnic schimbă traiectoria unei economii pentru un deceniu. Pentru România, unul dintre aceste momente ar putea fi pierderea statutului de investment grade. În limbajul piețelor, o simplă literă schimbată în evaluarea agențiilor de rating mută o țară din categoria investițiilor sigure în cea a economiilor considerate speculative – categoria „junk”.
În discursul public, această posibilitate este adesea redusă la o singură idee, statul se va împrumuta mai scump. În realitate, acesta este doar primul domino. Adevărata problemă este că un rating „junk” modifică prețul întregului capital din economie. Nu doar Ministerul Finanțelor va plăti dobânzi mai mari, ci fiecare companie care dorește să investească, fiecare bancă ce finanțează proiecte, fiecare distribuitor de energie, fiecare dezvoltator de parcuri fotovoltaice sau eoliene și, în cele din urmă, fiecare consumator.
Într-o economie modernă, energia este infrastructura tuturor infrastructurilor. Dacă energia devine mai scumpă, întreaga economie devine mai scumpă.
Modelarea sistemului energetic românesc până în 2035, Investment Grade vs. Junk
Aceasta nu este o predicție, ci o modelare de scenariu. Ea pornește de la trei ipoteze, România are astăzi un cost al capitalului deja ridicat, Costul de finanțare în energie este estimat la circa 7,6%, iar o retrogradare în categoria „junk” l-ar putea împinge spre 9–10%.
Ținta oficială actualizată a României pentru 2030 este de aproximativ 31,3 GW capacitate instalată, cu circa 76% din surse regenerabile.
Ipotezele scenariilor
Scenariul A – Investment Grade
România evită retrogradarea, stabilizează finanțele publice, menține accesul la fonduri europene și reduce riscul legislativ. Costul de finanțare în energie rămâne ridicat, dar controlabil: 7–8%.
Scenariul B – Junk
România este retrogradată în non-investment grade. Prima de risc crește, costul datoriei urcă, investitorii cer randamente mai mari, iar unele fonduri instituționale își reduc expunerea. Costul de finanțare în energie urcă spre 9–10%. Costul de finanțare în energie este crucial pentru regenerabile, deoarece proiectele curate au costuri inițiale mari și costuri operaționale reduse; IEA arată că finanțarea este un determinant central al costului energiei.
Energia este, poate mai mult decât orice altă industrie, o afacere construită pe încredere. La prima vedere, am putea crede că succesul unui proiect energetic depinde de resursele naturale, de tehnologie sau de costul echipamentelor. În realitate, factorul decisiv este unul mult mai puțin vizibil, încrederea pe care investitorii o au într-o economie și, implicit, costul capitalului.
Niciun parc eolian de 500 MW și nicio centrală fotovoltaică de un miliard de euro nu sunt construite din profitul acumulat de o companie. Astfel de investiții sunt finanțate prin credite bancare și prin capital atras de pe piețele internaționale, iar investitorii își recuperează banii pe parcursul a două sau chiar trei decenii. Din acest motiv, nu doar prețul turbinelor, al panourilor sau al materialelor de construcție contează, ci și prețul banilor cu care sunt finanțate aceste proiecte.
România pornește deja cu un dezavantaj. Costul de finanțare în energie este printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, iar o eventuală retrogradare a ratingului de țară în categoria „junk” ar amplifica această diferență până în punctul în care numeroase investiții nu ar mai putea fi finanțate în condiții economice rezonabile.
Există însă o percepție greșită, întâlnită frecvent în spațiul public, aceea că investitorii vor continua să vină în România indiferent de context, deoarece țara dispune de soare, vânt, gaze naturale și un program nuclear ambițios. În realitate, capitalul nu dezvoltă atașamente emoționale față de nicio țară. Un fond internațional analizează simultan proiecte în România, Polonia, Bulgaria, Cehia sau Croația și alege aproape întotdeauna varianta care oferă cel mai bun raport între rentabilitate și risc. Nu este nevoie ca România să devină o economie instabilă pentru a pierde investiții. Este suficient să fie percepută drept puțin mai riscantă decât vecinii săi. În competiția pentru capital, locul al doilea înseamnă adesea lipsa oricărui proiect.
Consecințele unei asemenea evoluții nu apar imediat. Sistemul energetic existent continuă să funcționeze, iar consumatorii nu vor observa peste noapte schimbări dramatice. Problema este că investițiile care nu sunt realizate astăzi reprezintă capacitățile de producție care nu vor exista peste cinci sau zece ani. Între timp, cererea de electricitate va continua să crească, alimentată de electrificarea transporturilor, extinderea centrelor de date, dezvoltarea inteligenței artificiale, utilizarea pompelor de căldură, digitalizarea industriei și apariția economiei hidrogenului.
Dacă oferta internă de energie avansează mai lent decât cererea, piața reacționează într-un mod previzibil. Raritatea crește, iar odată cu ea cresc și prețurile. Este unul dintre cele mai simple mecanisme economice: atunci când investițiile încetinesc, oferta devine insuficientă, iar costurile sunt transferate inevitabil către consumatori.
Citește integral analiza Un rating „junk” pentru România, poate transforma energia din motor de dezvoltare în principalul accelerator al inflației și al declinului economic realizată de Dumitru Chisalita pe Asociația Energia Inteligentă.
SUA atacă zeci de noi ținte în Iran. Trump: „Îi batem zdravăn.” Gardienii Revoluției revendică atacuri asupra bazelor americane din Bahrain și Kuweit (Video)
Flăcări imense la marginea Parisului, înainte de Ziua Franței: Arde o pădure emblematică (Video)
Ziua 1601 Autobuze în flăcări la Odesa. Ucraina lovește un depozit petrolier și închide aeroporturi la Moscova (Video) Zelenski joacă la Paris o nouă carte
România a remizat cu Uruguayul, 36-36, în Cupa Națiunilor la rugby
