Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că România trebuie să își mențină ratingul de țară, astfel încât finanțarea statului să nu fie afectată, și anunță că săptămâna viitoare încep noi discuții cu agențiile internaționale de rating.
La jumătatea lunii mai, S&P Global a confirmat ratingul suveran al țării la „BBB-/A-3”, dar a menținut perspectiva negativă și a avertizat că ar putea reduce ratingul dacă impasul politic se prelungește sau dacă România nu reușește să continue reducerea deficitelor.
„România menţine încrederea investitorilor, iar finanţarea rămâne în linie dreaptă la mijlocul anului. România are deja asigurată jumătate din finanţarea planificată pentru 2026. La acest moment, planul de finanţare al statului este realizat în proporţie de 49%, exact la jumătatea anului calendaristic”, a transmis, vineri, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
El susține că statul a trecut de prima jumătate a anului fără să fie nevoie de o prefinanțare masivă, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori.
„Este un ritm aliniat cu strategia stabilită de Ministerul Finanţelor şi, astfel, România a reuşit să treacă prima parte a anului, într-un context de volatilitate ridicată, fără a mai fi nevoită să recurgă la prefinanţare - aşa cum s-a procedat în anii anteriori, când statul a atras încă din prima parte a anului sume mai mari decât necesarul imediat, pentru a se proteja în cazul unor perioade dificile pe pieţele financiare internaţionale”, a explicat Nazare.
Ministrul spune că evoluția execuției bugetare și implementarea planului de finanțare au permis păstrarea unui ritm echilibrat, fără această măsură suplimentară.
Discuții cu agențiile de rating, de săptămâna viitoare
Potrivit lui Nazare, Ministerul Finanțelor menține un dialog permanent cu agențiile internaționale de rating, care evaluează capacitatea României de a se finanța și influențează direct încrederea investitorilor.
„Zilele acestea pregătim intens următoarele întâlniri cu agenţiile, care încep deja săptămâna viitoare, atât în format fizic cât şi online. Este obligatoriu să menţinem calificativul de rating, pentru ca finanţarea României să rămână în linie dreaptă”, a declarat ministrul interimar de Finanțe.
Miza este majoră pentru România. Ratingul de țară arată cât de riscant este considerat un stat de către investitori. Cu cât ratingul este mai bun, cu atât statul se poate împrumuta mai ușor și la costuri mai mici. Cu cât ratingul scade, cu atât investitorii cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul.
În cazul României, avertismentul este cu atât mai important cu cât ratingul acordat de S&P este la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. O retrogradare ar putea scoate România din zona „investment grade” și ar împinge-o în categoria nerecomandată investițiilor, ceea ce investitorii numesc, de regulă, „junk”.
Ce consecințe ar avea o scădere a ratingului
O eventuală scădere a ratingului ar avea mai multe efecte, unele rapide, altele pe termen mai lung.
În primul rând, statul s-ar putea împrumuta mai scump. Investitorii ar cere dobânzi mai mari pentru titlurile de stat românești, pentru că ar percepe România ca fiind mai riscantă. Asta ar însemna costuri mai mari pentru buget și mai mulți bani publici direcționați către plata dobânzilor.
În al doilea rând, accesul la finanțare ar deveni mai dificil. Unele fonduri de investiții, fonduri de pensii sau investitori instituționali au reguli interne care le limitează sau chiar le interzic expunerea pe datorii ale statelor care nu mai sunt recomandate investițiilor. Dacă România ar pierde acest statut, o parte dintre investitori ar putea fi obligați să își reducă expunerea pe titlurile românești.
În al treilea rând, o retrogradare ar pune presiune și pe cursul de schimb, pentru că ar putea reduce intrările de capital și ar amplifica neîncrederea în piețele financiare. Un leu mai slab ar putea alimenta inflația, mai ales prin scumpirea importurilor.
În al patrulea rând, costurile mai mari ale statului s-ar putea transmite și către economie. Băncile, companiile și populația se raportează, direct sau indirect, la costul de finanțare al statului. Dacă statul se împrumută mai scump, se poate ajunge, în timp, la dobânzi mai mari și pentru companii sau pentru creditele populației.
În fine, o scădere a ratingului ar transmite un semnal negativ despre capacitatea României de a-și ține sub control deficitul bugetar și datoria publică. Asta ar complica discuțiile cu investitorii, cu instituțiile financiare internaționale și cu partenerii europeni.
Avertismentul S&P: blocajul politic poate duce la reducerea ratingului
S&P Global a confirmat recent ratingul suveran al României la „BBB-/A-3”, dar a menținut perspectiva negativă. Agenția a avertizat că ar putea reduce ratingul dacă impasul guvernamental se prelungește sau dacă acesta duce la incapacitatea de a reduce deficitele fiscale.
„Ne-am putea reduce ratingurile privind România dacă impasul său guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la incapacitatea de a reduce şi mai mult deficitele fiscale în 2027”, a avertizat S&P.
Agenția a arătat că destrămarea coaliției de guvernare complică eforturile României de a reduce deficitul bugetar și deficitul de cont curent.
Ministerul Finanțelor a transmis atunci că reconfirmarea ratingului arată că România își păstrează statutul de economie recomandată investițiilor, dar a admis că poziția rămâne vulnerabilă.
Alexandru Nazare avertiza că menținerea traiectoriei de ajustare fiscală și absorbția fondurilor europene din PNRR, SAFE și fondurile de coeziune sunt necesare pentru păstrarea gradului investițional.
Cum stă România cu împrumuturile
Potrivit ministrului Finanțelor, România are deja asigurată 49% din finanțarea planificată pentru 2026, la jumătatea anului calendaristic.
Pe piața internă, planul este îndeplinit în proporție de 58%, iar pe piețele externe în proporție de 35%.
Nazare spune că această diferență este firească, pentru că finanțarea internă se realizează prin licitații lunare, în timp ce finanțarea externă depinde de condițiile din piețele internaționale, de calendarul fondurilor europene și de împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale.
„Statul român nu se împrumută dintr-o singură sursă”, a subliniat ministrul.
O parte din bani sunt atrași de pe piața internă, prin titluri de stat cumpărate de bănci, fonduri de pensii, investitori și populație. O altă parte vine de pe piețele internaționale, prin emisiuni de obligațiuni în valută, din fonduri europene și din împrumuturi acordate de instituții financiare internaționale.
„Diversificarea acestor surse este importantă, deoarece reduce dependenţa de o singură piaţă şi permite statului să aleagă, de fiecare dată, cele mai bune condiţii de finanţare”, a mai spus Alexandru Nazare.
Până acum, Ministerul Finanțelor a atras 58,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat pe piața internă.
Ministrul susține că aceasta nu reprezintă o accelerare a împrumuturilor, ci o revenire la ritmul planificat, după o perioadă în care piețele au fost marcate de volatilitate, iar Finanțele au adaptat volumele scoase la licitație pentru a evita împrumuturile la costuri mai mari.
„În primele două luni ale anului, interesul investitorilor a fost unul foarte ridicat. Ulterior, în martie şi aprilie, tensiunile internaţionale şi incertitudinea politică internă au redus cererea pentru titlurile de stat. Odată cu stabilizarea pieţelor, începând din luna mai, cererea a revenit, iar licitaţiile României au înregistrat din nou rezultate solide”, a arătat Nazare.
El a adăugat că, în iunie, cererea investitorilor a depășit cu aproximativ 70% sumele oferite, iar în primele licitații din iulie interesul a rămas ridicat.
Deficit mai mic, dar presiunea rămâne
Ministrul Finanțelor spune că execuția bugetară din primele cinci luni ale anului a susținut această evoluție.
„Deficitul bugetar s-a redus la 1,75% din PIB, faţă de 3,35% în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o diminuare de 28,3 miliarde de lei. Acest rezultat a redus presiunea asupra necesarului de finanţare şi a permis statului să se împrumute într-un ritm echilibrat, fără a pune presiune inutilă pe costurile de finanţare”, a explicat Alexandru Nazare.
Chiar și așa, România rămâne într-o zonă vulnerabilă. Agențiile de rating urmăresc nu doar deficitul pe termen scurt, ci și credibilitatea planului fiscal, stabilitatea politică, capacitatea Guvernului de a adopta măsuri de consolidare și folosirea fondurilor europene.
De aceea, discuțiile care încep săptămâna viitoare cu agențiile de rating sunt esențiale. Guvernul trebuie să convingă investitorii și evaluatorii internaționali că România își poate finanța deficitul, că poate reduce treptat dezechilibrele și că are stabilitate politică suficientă pentru a aplica măsurile asumate.
Trump leagă retragerea trupelor americane din Europa de viitorul Groenlandei
Se schimbă regulile de acces cu bicicleta la metrou
O toxină produsă de o vietate minusculă din Antarctica ar putea vindeca un tip agresiv de cancer
Cupa Mondială 2026: Elveția elimină Columbia la penalty-uri. Programul complet al sferturilor de finală
