Tot mai multe orașe din România interzic sălile de jocuri de noroc, însă analistul financiar Iancu Guda avertizează că eliminarea acestora nu rezolvă automat dependența. O parte dintre jucători s-ar putea muta către operatori ilegali, mai ales în mediul online, unde minorii și persoanele vulnerabile sunt mai greu de protejat, iar statul nu mai încasează taxe.
Într-o analiză publicată pe blogul său, Guda susține că fenomenul trebuie privit dincolo de reacția firească provocată de efectele sociale ale jocurilor de noroc. El nu contestă problema dependenței, dar afirmă că simpla interzicere, aplicată ca măsură unică, poate genera efecte nedorite.
„Fenomenul social nu poate fi desconsiderat, așa cum premisa rezolvării dependenței prin simpla interzicere a sălilor de joc ca măsură unică este nerealistă, existând riscul migrării către zonele nelegitime și nefiscalizate din online, unde minorii, jucătorii vulnerabili sau cei dependenți nu sunt protejați”, scrie analistul.
Industria jocurilor de noroc a crescut aproape de două ori mai repede decât salariile
Prima concluzie a analizei contrazice percepția potrivit căreia jocurile de noroc se dezvoltă în principal pe fondul sărăciei. Guda arată că, în România, veniturile industriei au crescut tocmai într-o perioadă în care salariile și puterea de cumpărare au avansat puternic.
Salariul mediu net a crescut, potrivit calculelor prezentate de el, cu 320% în 18 ani, de la 1.309 lei în 2008 la 5.551 de lei în 2025. În același interval, veniturile raportate de companiile din industria jocurilor de noroc au urcat cu 580%, de la 2,6 miliarde de lei la 17,7 miliarde de lei.
„Deși percepția generală este de corelație directă între intensitatea accesării jocurilor de noroc și nivelul de sărăcie, cifrele obiective demonstrează contrariul: cu cât salariul mediu net crește, cu cât o societate prosperă mai mult și cu cât scade riscul de excluziune socială, cu atât crește participarea la jocurile de noroc, prin frecvență și sumele jucate”, afirmă Guda.
El precizează că datele provin din situațiile financiare ale companiilor încadrate în codul CAEN 9200, depuse la Ministerul Finanțelor și ANAF, și din statisticile INS și BNR.
Creșterea industriei a fost aproape dublă față de cea a salariului mediu. În plus, susține analistul, salariile au avansat în această perioadă mai repede decât inflația cumulată, ceea ce a dus la creșterea puterii reale de cumpărare.
„Puterea reală de cumpărare a crescut în medie cu 150% în România în ultimii 18 ani, în condițiile în care, peste 90% din timp, creșterea salariului mediu și minim a depășit creșterea medie a prețurilor”, arată el.
Concluzia lui Guda este că sărăcia nu poate explica singură apetitul pentru pariuri și păcănele.
„Simpla asociere a sărăciei și vulnerabilității sociale cu apetența mai mare pentru jocuri de noroc este înșelătoare și neconfirmată de cifrele economice. Fenomenul este mult mai complex, predispunerea către jocurile de noroc implicând variabile sociale, educaționale, comportamentale, nu doar economice.”
Jocurile de noroc aduc bugetului aproximativ 6,6 miliarde de lei pe an
A doua concluzie cu impact direct este dimensiunea veniturilor fiscale generate de această industrie. Potrivit estimărilor citate de Guda de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc, statul a încasat în 2025 aproximativ 5 miliarde de lei numai din taxele specifice sectorului.
În această categorie intră taxele de autorizare și licențiere, taxele aplicate jocurilor online și aparatelor slot-machine, contribuția pentru jocul responsabil și impozitele reținute asupra câștigurilor jucătorilor.
La această sumă, Guda adaugă aproximativ 350 de milioane de lei din impozitul pe profit și o valoare estimată de 1,25 miliarde de lei din contribuțiile aferente salariilor angajaților direcți și indirecți.
Industria avea în 2025 aproape 23.700 de angajați direcți. Dacă este inclus și ecosistemul format din furnizori, agenții și servicii conexe, numărul locurilor de muncă este estimat de FEDBET la aproximativ 45.000.
„În concluzie, impactul fiscal total generat de industria jocurilor de noroc se ridică la aproape 6,6 miliarde de lei, din care 5 miliarde de lei taxe specifice și 1,6 miliarde din impactul economic”, afirmă Guda.
El compară apoi acest impact cu media întregii economii. La nivel național, pentru fiecare 100 de lei facturați de o companie, statul încasează în medie 19 lei din taxe și contribuții. În industria jocurilor de noroc, impactul fiscal calculat de el este de 37 de lei la fiecare 100 de lei încasați.
„În industria jocurilor de noroc, pentru fiecare 100 de lei venit al companiilor din sector se generează un impact fiscal de 37 de lei, de două ori mai mare comparativ cu media la nivel național”, arată analistul.
Din această perspectivă, o interdicție completă ar însemna dispariția taxelor specifice, estimate la cel puțin 5 miliarde de lei. O parte din banii cheltuiți acum pe jocuri s-ar muta către alte sectoare și ar produce alte taxe, însă Guda estimează că statul ar putea recupera astfel doar componenta fiscală obișnuită a activității economice, nu taxarea suplimentară aplicată jocurilor de noroc.
„Simpla interzicere completă, pe orice canal, a jocurilor de noroc presupune o redistribuire a banilor către alte sectoare și o recuperare a impactului fiscal economic de numai 1,6 miliarde de lei, efectul negativ de pierdere al veniturilor la buget fiind de cel puțin 5 miliarde de lei.”
Analiza lui Iancu Guda nu include și o raportare la costurile sociale și medicale ale dependenței, îndatorarea familiilor sau alte efecte negative cu impact la nivelul întregii societăți.
Interzicerea sălilor poate muta jucătorii către piața neagră
A treia concluzie pentru actuala ofensivă a primăriilor este că închiderea sălilor legale nu înseamnă automat că oamenii nu vor mai juca.
Guda avertizează că o parte a cererii se poate muta către săli clandestine și platforme online fără licență, unde nu există reguli de autoexcludere, verificări eficiente privind vârsta sau mecanisme de protejare a persoanelor dependente.
„Deși interzicerea sălilor de jocuri de noroc creează așteptările rezolvării problemei dependenței, aceasta nu rezolvă problema pe fond: majoritatea jucătorilor nu abandonează odată cu interzicerea, ci se duc în piața neagră, unde există riscul foarte mare de subsoluri ilegale, platforme nefiscalizate și rețele de spălare de bani”, susține analistul.
În asemenea medii, adaugă el, utilizatorii riscă nu doar să piardă banii jucați, ci și să devină victime ale fraudelor și furturilor de date.
„Minorii sau persoanele vulnerabile nu pot fi protejate prin autoexcludere și alte măsuri de protecție”, avertizează Guda.
El citează date potrivit cărora peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri online ar viza consumatori din Uniunea Europeană, iar peste 80 de milioane de persoane ar intra anual în contact cu servicii fără licență. Pierderile fiscale pentru statele europene ar ajunge la aproape 23 de miliarde de euro.
„Deși scopul este aparent benefic pentru societate – protejarea jucătorilor, în special a celor vulnerabili, dependenți sau minori –, se riscă obținerea efectului advers: aruncarea în zonele ilegale, nelegitime, nefiscalizate sau chiar frauduloase, spune Iancu Guda.
El susține că efortul principal ar trebui concentrat pe reglementare, control, protecția jucătorilor și eliminarea operatorilor ilegali, nu exclusiv pe interdicții.
„Cum disociezi legal și ilegal, cum faci să capitalizezi tot ce este legal și cum reglementezi clar, eficient și echilibrat? Realist, aici trebuie să fie atenția maximă și concentrate toate eforturile. În caz contrar, interzicem tot, declarăm operația reușită și închidem ochii la pacientul mort”, concluzionează analistul.
Păcănelele, interzise în Ploiești și în alte orașe
Avertismentul lui Iancu Guda vine chiar în ziua în care Consiliul Local Ploiești a votat în unanimitate interzicerea sălilor de jocuri de noroc în municipiu.
„Păcănelele au fost interzise în Ploiești. Mulțumesc din suflet tuturor ploieștenilor pentru susținerea proiectului, dar și consilierilor locali care au votat, în cele din urmă, în unanimitate”, a anunțat primarul Mihai Polițeanu pe Facebook.
Proiectul publicat de Primăria Ploiești prevede interzicerea sălilor pe întreg teritoriul municipiului, cu excepția jocurilor tradiționale organizate de Loteria Română. Pariurile sportive ar mai putea fi organizate numai în spațiile existente la Hipodrom. Operatorii care dețin autorizații valabile pot funcționa până la expirarea acestora, după care nu vor mai primi autorizația locală necesară continuării activității.
Ploieștiul se alătură orașelor Sibiu, Brăila și Iași, unde consiliile locale au votat deja măsuri similare. În Sibiu, funcționau peste 100 de săli, care urmează să se închidă pe măsură ce le expiră autorizațiile. La Iași existau aproximativ 150 de săli și 30 de agenții de pariuri. De asemenea, Slatina a fost printre primele municipii care au adoptat o interdicție.
Ofensiva administrațiilor locale a devenit posibilă după modificarea legislației prin OUG 7/2026. Operatorii au nevoie acum, pe lângă licența națională, și de autorizația administrației locale. Primăriile pot decide dacă permit jocurile de noroc, în ce zone pot funcționa și în ce condiții.
Sortiment de stafide, retras de la comercializare din magazinele Profi. A fost depășită limita de pesticide
Când începe, de fapt, vârsta mijlocie? Răspunsul depinde mai puțin de cifre decât credem
România începe producția de drone militare la Cluj. 1.000 de unități pe lună în prima etapă
Zinedine Zidane, nerăbdător să lucreze la naționala Franței: "Am așteptat patru sau cinci ani"
