Căderea Guvernului Bolojan deschide drumul către o perioadă de incertitudine politică în România, scrie presa străină care relatează despre adoptarea moțiunii de cenzură în Parlament.
The Guardian
În discursul său dinaintea votului, premierul Ilie Bolojan i-a avertizat pe parlamentari să nu adopte moțiunea „cinică și artificială”, despre care a spus că „pare a fi scrisă de oameni care nu au fost la guvernare în fiecare zi și nu au participat la toate deciziile”. „Poate cineva să spună cum va funcționa România de mâine, aveți un plan?”, a întrebat Bolojan.
Ei bine, evident că nu i-a convins, remarcă The Guardian.
Dar întrebarea despre ce urmează nu este una ușoară, deoarece nu există o modalitate evidentă de a forma o majoritate sau un guvern diferit. Aliații în înlăturarea guvernului Bolojan - PSD-ul socialist și extrema dreaptă, inclusiv partidul AUR al lui George Simion - se pare că nu sunt deosebit de dornici să formeze împreună o nouă administrație.
Un scenariu lansat de socialiștii rebeli ar fi remanierea actualei coaliții cu un nou prim-ministru, dar nu este clar dacă alte partide ar fi pregătite să susțină această sugestie.
Se preconizează că Bolojan va rămâne prim-ministru interimar cu puteri limitate, deoarece președintele țării, Nicușor Dan, va organiza consultări pentru a stabili ce urmează. Însă e posibil ca discuțiile să dureze săptămâni până să aibă un rezultat, arată ziarul britanic.
Politico
Guvernul Bolojan se prăbușește după ce socialiștii s-au alăturat extremei drepte pentru a-l îndepărta pe premier.
Partidul Social Democrat a jucat un rol decisiv în trecerea moțiunii. Sătul de politicile severe de austeritate, grupul s-a retras din guvernul condus de Partidul Național Liberal al lui Bolojan și a anunțat că va colabora cu Alianța pentru Unirea Românilor, de extremă dreapta, pentru a-l înlătura pe premier.
George Simion este considerat pe scară largă creierul din spatele căderii lui Bolojan. Partidul său de extremă dreapta e în creștere în sondaje, iar șansele sale sunt susceptibile de a se îmbunătăți și mai mult într-o perioadă de instabilitate prelungită care va amenința perspectivele economice deja precare ale țării, relatează Politico.
România trebuie să finalizeze reforme cheie până în august pentru a debloca aproximativ 11 miliarde de euro din finanțarea UE, iar dacă nu își pune ordine în finanțe publice, s-ar putea confrunta și cu o retrogradare a ratingului de credit.
Reuters
Parlamentarii români au răsturnat guvernul pro-UE al premierului Ilie Bolojan printr-un vot de neîncredere, marți, punând în pericol ratingurile datoriei suverane a țării, accesul acesteia la fondurile UE și stabilitatea monedei.
Bolojan a condus un guvern minoritar de la sfârșitul lunii aprilie, când social-democrații - cel mai mare partid din Parlament - i-au cerut demisia, apoi au părăsit coaliția formată din patru partide și s-au aliat cu opoziția de extremă dreapta pentru a depune un vot de neîncredere, notează Reuters.
Deși alegerile anticipate par puțin probabile, piețele financiare sunt îngrijorate că turbulențele politice ar putea însemna că Bucureștiul își încalcă angajamentul de a reduce cel mai mare deficit bugetar al Uniunii Europene. Leul românesc a scăzut la un minim istoric față de euro înainte de votul de marți, notează agenția de presă.
Actuala coaliție a ajuns la putere acum 10 luni cu scopul de a limita câștigurile extremei drepte după o serie de alegeri polarizante și începuse să reducă deficitul, evitând la limită o retrogradare a ratingurilor de la ultima treaptă a ratingului investment grade.
Însă social-democrații - fără de care nu se poate obține o majoritate pro-UE - s-au ciocnit în mod repetat cu Bolojan, deoarece măsurile sale de austeritate le-au afectat alegătorii și rețelele pe care le patronau, în timp ce sprijinul lor popular s-a diminuat în favoarea extremei drepte.
România trebuie să continue reducerea deficitului și să implementeze reforme pentru a accesa aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE de redresare și reziliență înainte de data limită din august. Se preconizează că deficitul se va reduce la 6,2% din producția economică în acest an, față de peste 9% în 2024, amintește agenția de presă.
AFP
Demersul social-democraților de stânga (PSD), cel mai mare partid din România, de a se alătura extremei drepte pentru a depune moțiunea a atras critici potrivit cărora ar legitima o extremă dreaptă în ascensiune.
Prin alăturarea AUR, PSD a transformat această formațiune „într-un jucător politic semnificativ, dintr-un partid izolat, ostracizat și ținut la marginea sistemului politic”, conform politologului Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca.
Liberalii lui Bolojan, PSD și alte două partide pro-UE au format un guvern anul trecut, în urma alegerilor în care extrema dreaptă a câștigat o treime fără precedent din locurile parlamentare. Acordul a pus capăt turbulenţelor politice marcate de anularea alegerilor prezidențiale din cauza acuzațiilor de interferență a Rusiei din decembrie 2024.
Moțiunea de neîncredere împotriva lui Bolojan amenință acum să reînvie tulburările.
Ciobanu vede posibile săptămâni de negocieri politice, care ar putea duce la un nou guvern format din aceleași patru partide pro-UE, dar cu un premier diferit. „Observăm această anxietate existențială în cadrul Partidului Social Democrat”, care „nu știe ce ar trebui să facă acum pentru a reveni la starea anterioară”, a adăugat politologul.
De la izbucnirea crizei, ratele dobânzilor la care România se împrumută au crescut, iar leul s-a depreciat față de euro, care a atins marți un maxim istoric de 5,21 lei românești.
România, care a avut un deficit de 7,9% din PIB în trimestrul al patrulea al anului trecut, a fost supusă unei proceduri de deficit excesiv a UE din 2020, amintește AFP.
Deutsche Welle
Parlamentarii din România au votat marți pentru demiterea premierului Ilie Bolojan. Nu este clar la ce va duce acest lucru în statul membru UE copleșit de datorii, care de mult timp nu a reușit să adere la zona euro din cauza dificultăților economice.
Ce se va întâmpla acum, după ce Bolojan a căzut, nu este bătut în cuie. După cum a spus Grindeanu, Bolojan își va pierde cel mai probabil funcția, iar scenariul mai probabil este reprezentat de negocieri de coaliție mai prelungite.
Acestea ar putea chiar să ajungă la aceeași alianță de patru partide ca înainte — întrucât e nevoie de toate cele patru formațiuni politice pentru a revendica o majoritate stabilă. Un nou prim-ministru ar fi probabil tot dintr-un partid din cadrul alianței, estimează DW.
Moneda românească, leul, a scăzut ușor în valoare față de euro în ultimele zile pe fondul incertitudinii. Bucureștiul intenționează să adere la moneda unică a zonei euro, dar încă nu îndeplinește cerințele economice necesare pentru a face acest lucru.
France 24
Coaliția pro-europeană a României s-a prăbușit marți, după ce Parlamentul a votat o moțiune de neîncredere împotriva premierului Ilie Bolojan, declanșând o nouă perioadă de tulburări în țara UE și NATO de la granița cu Ucraina, la mai puțin de un an de la depunerea jurământului de către coaliție.
Demersul social-democraților de stânga (PSD), cel mai mare partid din România, de a se alătura extremei drepte pentru a depune moțiunea, a atras critici cum că ar legitima o extremă dreaptă în ascensiune, relatează France 24.
