Baza aeriană de la Borcea se află la 200 de kilometri de Sulina. La ora 09.32, duminică, 26 iulie, două avioane F-16 Falcon din forțele aeriene române au decolat în urma unei alerte a sistemelor de radar care detectaseră o posibilă violare a spațiului aerian. La ora 10:13, o dronă de tip Shahed, aparținând Rusiei, a fost doborâtă.
Era al treilea aparat de zbor fără pilot al Kremlinului dat jos de aviația română în decurs de trei zile consecutive, un fapt fără precedent după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Acest lucru s-a întâmplat după patru ani și jumătate de conflict militar la graniță în care s-au înregistrat cel puțin 34 de violări ale spațiului aerian al României de către drone lansate de Rusia, conform datelor prezentate de Ministerul Apărării Naționale.
Schimbarea față de modul în care conducerea de la București se raportează la războiul de invazie lansat de Moscova împotriva Kievului e atât de puternică și neașteptată, încât a produs un val de reacții de susținere din partea statelor membre NATO la adresa României.
“Felicit armata română pentru răspunsul rapid și eficient, care protejează securitatea noastră comună. Consolidarea apărării și descurajării de-a lungul frontierei noastre estice rămâne o prioritate absolută”, a anunțat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-o postare pe rețelele sociale.
Într-un interviu realizat de SpotMedia.ro cu Iulian Fota, expert în siguranța națională, la jumătatea lunii mai 2026, la scurt timp după încheierea conferinței de securitate B9, care avusese loc la București, acesta a spus că o serie de reprezentanți ai statelor participante l-au întrebat informal de ce România nu doboară dronele rusești care intră în spațiul aerian al țării noastre.
Mulți lideri ai țărilor NATO erau îngrijorați de atitudinea duplicitară a autorităților de la București, care, pe de-o parte, făceau declarații de susținere a Ucrainei și, pe de altă parte, nu reacționau la provocările tot mai dese ale Rusiei.
“Aceasta era întrebarea standard: care sunt regulile voastre de angajament când vine vorba de drone, pentru că noi nu le înțelegem. De ce nu doborâți dronele? Cine dă comanda de foc? Piloții? Ministrul? Oamenii veniți la București aveau neclarități importante, care ne-ar putea costa…”, a declarat Iulian Fota, în urmă cu mai bine de două luni.
Războiul mondial neconvențional
Schimbarea de atitudine și de reacție a României, pe lângă faptul că a fost salutată pe plan internațional de aliații noștri, are consecințe strategice importante în ceea ce privește mesajul transmis de NATO către Putin.
În primul rând, e vorba de o reafirmare militară activă a susținerii pentru Ucraina în războiul de apărare dus împotriva Rusiei.
În al doilea rând, reprezintă măsuri de descurajare efectivă a forțelor armate ale Kremlinului în legătură cu strategia de provocare și testare a țărilor NATO de pe flancul estic al alianței.
Dar doborârea dronelor rusești care intră în spațiul aerian al României are consecințe dincolo de zona acțiunii militare, fiind cel mai important pas făcut de autorități pentru descurajarea operațiunilor de război hibrid desfășurate pe teritoriul țării.
De la începutul războiului din Ucraina, Kremlinul a desfășurat un atac intens asupra statelor europene, dar și asupra SUA și Canadei, pe toate dimensiunile neconvenționale - propagandă, atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj, implicare în alegeri, finanțarea mișcărilor extremiste și a liderilor acestora, asasinate la comandă, operațiuni de compromitere a unor lideri de opinie etc.
Vladimir Putin a investit sute de miliarde de dolari în ceea ce este, istoria o va confirma, cel mai extins și profund conflict neconvențional lansat de Kremlin, începând cu anul 2014, odată cu anexarea Peninsulei Crimeea, cu scopul de a distruge sistemele politice ale statelor occidentale.
România n-a fost o excepție.
Atacuri dintr-o parte și din alta
“Trebuie să condamnăm orice stat care stă în spatele acestor atacuri cu dronă. Ne exprimăm speranța că aceste atacuri, dintr-o parte și din alta, nu au fost intenționate, ci sunt o consecință a războiului de agresiune început acum patru ani…”, a declarat George Simion, președintele AUR, care, după câteva zile de tăcere în legătură cu doborârea dronelor rusești de către piloții români, a ales din nou calea ambiguității.
Formațiunea pe care o conduce a votat împotriva legii care oferea posibilitatea armatei să atace și să distrugă aparatele de zbor fără pilot, terestre, marine și aeriene care violează granițele țării.
Mai mult, oficiali români, moldoveni și ucraineni au declarat, pe parcursul ultimilor ani, că liderul AUR a intrat în contact cu agenți ai serviciilor de informații din Rusia, acesta având interdicție de a călători în Ucraina și în Republica Moldova.
George Simion este considerat de mai mulți experți în siguranță națională drept o “armă a Rusiei în țara noastră”.
Kremlinul a construit și lansat astfel de “arme” în mai toate democrațiile occidentale.
Declarația liderului AUR e ciudat de nuanțată, vorbind de “atacuri dintr-o parte și din alta”, culpabilizând, prin această formulare, și reacția forțelor armate ale României.
Doborârea dronelor care trec granița are și acest efect - acela de a pune lanterna pe rețelele de influență ale Rusiei din România. Cei care fac parte din ele, într-o astfel de situație, nu pot reacționa, deconspirându-se.
Simion, ca lider de partid parlamentar, nu a putut evita o poziție oficială în legătură cu situația creată.
Călin Georgescu, pe de altă parte, fără să aibă vreun rol în sistemul politic al României, a evitat fără nicio problemă subiectul. Totuși, faptul că militarii români doboară drone rusești e un subiect extrem de important, care a captat atenția întregii opinii publice, așa că va fi foarte greu pentru “candidatul Kremlinului” să-l evite la nesfârșit.
Un efect secundar
Dar exact această evitare, eforturile uriașe pe care le fac susținătorii Rusiei de a minimaliza reușita forțelor aeriene din România și de a stinge dezbaterea din jurul acțiunilor agresive ale Kremlinului provoacă deconectarea multor persoane căzute în capcana propagandei Moscovei.
Atâta vreme cât te-ai pronunțat pe toate temele, mai ales pe unele false, create în laboratoarele de comunicare ale Rusiei, și acum eviți să te pronunți, să discuți și să condamni agresorul într-un context atât de periculos și amenințător, înseamnă că ai ceva de ascuns, nu ești sincer și de încredere.
Acesta e un efect secundar, mai puțin vizibil, dar extrem de important - acțiunile din lumea reală distrug ficțiunea construită de propagandă.
E motivul pentru care prima grijă a regimurilor dictatoriale e să distrugă libertatea de exprimare. Propaganda nu rezistă prea mult în fața realității.
A fost de neînțeles atitudinea autorităților române care vreme de patru ani nu au avut nicio reacție consistentă în fața agresiunii ruse, preferând să practice un joc dublu dus până în ceasul al 12-lea, când independența și democrația au fost puternic afectate.
Simion anunță negocieri cu toate partidele pentru un nou guvern: Domnul Grindeanu nu s-a ținut de cuvânt
România încă riscă să fie retrogradată. Nazare: Am făcut tot ce ține de noi
Universitatea Craiova încasează o lovitură grea înaintea meciului cu Levski Sofia
Strategia privind biodiversitatea ajunge în Parlament pentru a evita blocarea unui jalon PNRR. Bolojan: PSD se joacă
