Miercuri am intrat în a treia săptămână de când a fost atacată și scoasă din funcțiune o infrastructură digitală critică de grad zero a României: sistemele informatice – aplicația e-Terra – ale Agenției Naționale de Cadastru.
E vorba de versiunea oficială a fiecărui centimetru pătrat din teritoriul național – de la kilometrul zero al Bucureștiului la orice pârloagă dintr-un sat din Vaslui – și ceea ce e construit legal pe el – de la ”Casa Poporului” la un grajdul unui țăran.
Și nu avem nicio informație certă: nu știm cine a făcut asta – dacă un hacker de-al nostru sau un actor statal – nu știm ce s-a pierdut și ce nu, nu știm cine sunt firmele care poartă răspunderea efectivă pentru ce s-a întâmplat și cum se împarte responsabilitatea între companiile de IT care s-au ocupat de construcția sesietemelor, de mentenanță și de asigurarea securității cibernetice.
Și, mai ales, nu știm când se va rezolva problema și când cadastrul va reveni la funcțional. De fapt, știm, e singurul lucru pe care-l știm: anume, că nu știm când se va reveni la normal.
Într-o țară civilizată, la ora asta erau acolo mascații și procurorii – căutând responsabilii – și chiar armata, pentru a prelua controlul unei situații care ține de siguranța națională – televiziunile ar fi relatat seară de seară despre uriașele consecințe ale incidentului și și-ar fi delegat reporteri care să doarmă, împreună cu cameramanii, în fața Agenției Naționale de Cadastru.
Odacă cu blocarea sistemelor informatice ale Cadastrului, s-a blocat activitatea pe piețe întregi – cu efecte concrete atât pe economie, cât și pe încasările bugetare.
- piața imobiliară din România e, potrivit datelor INS, de circa 7,5% din PIB anual. La 3 săptămâni de blocaj, asta înseamnă circa 1,7 miliarde de euro, adică 0,4% din PIB. Sumele nu sunt pierdute automat, însă rămân blocate până la reluarea funcționării sistemului.
- Cel puțin 138 milioane lei TVA intră mai târziu la buget. Potrivit datelor ANAF furnizate CursDeGuvernare.ro, statul a încasat în 2025 2,39 miliarde lei din TVA aferent tranzacțiilor imobiliare, echivalentul a aproximativ 46 milioane lei pe săptămână.
Rezultă că un blocaj de trei săptămâni poate întârzia încasarea a aproximativ 138 milioane lei TVA, fără a include impozitele pe transferul proprietăților, taxele notariale, taxele de cadastru și alte venituri generate de tranzacții.
- Credite ipotecare de aproximativ 630 milioane euro, în așteptare.
Potrivit BNR, în primele zece luni din 2025 au fost acordate credite ipotecare în valoare de 9,2 miliarde euro, echivalentul unui ritm de aproximativ 210 milioane euro pe săptămână.
La acest ritm, un blocaj de trei săptămâni poate întârzia acordarea unor credite de aproximativ 630 milioane euro, deoarece băncile nu pot finaliza finanțarea fără înscrierea garanțiilor în cartea funciară.
În același timp, Raportul BNR asupra stabilității financiare arată că băncile au expuneri de 86,6 miliarde lei către companiile din construcții și imobiliare, ceea ce face ca efectele blocajului să se transmită rapid asupra întregului lanț de finanțare al sectorului.
- Blocajul afectează direct și veniturile serviciilor conexe tranzacțiilor.
Raportat la aproximativ 1,7 miliarde euro în tranzacții blocate:
- onorariile notariale, calculate în general la 1-1,5%, însumează aproximativ 17-26 milioane euro;
- comisioanele agențiilor imobiliare, de regulă 2-3%, reprezintă încă 34-51 milioane euro.
Aceste venituri sunt, în principal, amânate.
Totuși, firmele continuă să suporte salarii, chirii, taxe și rate bancare, ceea ce generează presiuni importante de lichiditate, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, în condițiile în care lucrările nu pot fi recepționate, contractele nu pot fi închise, iar serviciile nu pot fi facturate și încasate.
Cite;te integral analiza Teritoriul național al României pe care nu-l poate apăra NATO. Și nici să-l întrețină Economia scrisă de Cristian Grosu pe Curs de Guvernare.
