Seceta extremă și nivelurile foarte scăzute ale Dunării au redus producția de energie în Ungaria și România. În zona centralei Paks, fluviul a coborât la cote record, iar la intrarea în România debitul se apropie de minimul istoric. Ambele țări folosesc apa Dunării pentru răcirea centralelor nucleare și sunt obligate acum să reducă producția, să crească importurile și să caute rapid alte surse de energie.
Răspunsurile sunt însă diferite. Ungaria a trecut la un program național coordonat, care implică industria, transportul feroviar, administrația și iluminatul decorativ al instituțiilor publice. România a declarat stare de alertă, dar se bazează deocamdată în principal pe economisirea voluntară, creșterea producției disponibile și importuri. La nivel local, Iașiul este primul mare oraș care a redus iluminatul public.
Paks, în curs de oprire completă pentru prima dată în 44 de ani
Centrala nucleară Paks, care asigură peste 40% din producția de electricitate a Ungariei, și-a redus succesiv activitatea din cauza nivelului record de scăzut al Dunării, folosită pentru alimentarea sistemului de răcire.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, penultima unitate aflată în producție a fost oprită. Centrala a rămas temporar cu numai 240 MW, față de o capacitate instalată de aproximativ 2.000 MW, iar premierul Péter Magyar a anunțat că și ultima unitate va fi deconectată în cursul zilei de duminică. Va fi prima oprire completă a centralei în 44 de ani.
Operatorul centralei avertizase anterior că oprirea producției va deveni inevitabilă dacă nivelul Dunării va continua să scadă. Reactoarele vor putea fi repornite numai după ce apa va reveni peste pragul necesar funcționării în siguranță, lucru care, potrivit autorităților ungare, ar putea dura câteva săptămâni.
Ungaria poate deconecta temporar marii consumatori
Guvernul ungar le-a cerut marilor consumatori industriali să-și reducă voluntar consumul, în special între orele 17:00 și 22:00. Angajamentele comunicate până acum însumează aproximativ 240 MW, potrivit informațiilor prezentate de Reuters și Euronews Ungaria.
Printre companiile care au răspuns apelului se află MOL, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din țară, care și-a redus consumul cu 40%. Samsung SDI a anunțat că fabrica sa de baterii de la Göd va folosi cu 10% mai puțină electricitate în orele critice și își va reduce consumul de apă cu 50%.
Guvernul nu se bazează însă numai pe cooperarea voluntară. Un nou decret permite verificarea angajamentelor asumate de companii și aplicarea unor sancțiuni dacă acestea nu sunt respectate.
Dacă producția internă și importurile nu vor fi suficiente, operatorul sistemului național, MAVIR, va putea cere reduceri obligatorii de consum și va putea deconecta temporar anumiți mari consumatori, după un avertisment prealabil.
Premierul Péter Magyar a declarat că gospodăriile vor fi ultimele afectate de eventualele restricții. Deocamdată nu au fost anunțate întreruperi programate pentru populație.
Transportul feroviar de marfă, limitat în orele critice
Începând de luni, Ungaria limitează circulația trenurilor electrice de marfă între orele 17:00 și 22:00. Sunt exceptate transporturile indispensabile funcționării economiei și serviciilor de bază, inclusiv trenurile care aprovizionează centralele electrice. Guvernul estimează că măsura va economisi între 70 și 90 MWh în fiecare zi.
Administrația centrală trece, de asemenea, la munca de acasă în primele trei zile ale săptămânii, pentru posturile care permit desfășurarea activității de la distanță. Companiile private sunt îndemnate să aplice aceeași soluție și să reducă la minimum consumul clădirilor de birouri.
Instituțiile statului trebuie să oprească iluminatul decorativ și luminile care nu sunt indispensabile. Guvernul a cerut și administrațiilor locale să adopte cel mai ridicat nivel posibil de economisire, fără a afecta serviciile esențiale și siguranța populației.
Budapesta încetinește metrourile și tramvaiele
Budapesta a introdus propriul program pentru reducerea consumului. Metroul și tramvaiele vor accelera mai lent, ceea ce va prelungi cu câteva minute durata unor călătorii, dar ar trebui să economisească aproximativ 15 MWh pe zi.
Pe anumite trasee, troleibuzele electrice vor fi înlocuite temporar, în zilele lucrătoare, cu autobuze diesel moderne. Măsurile au fost anunțate de primarul Gergely Karácsony, relatează Budapest Business Journal și Daily News Hungary.
Capitala oprește și iluminatul decorativ al unor clădiri emblematice, între care Parlamentul și complexul Castelului Buda. Iluminatul stradal necesar siguranței rămâne în funcțiune.
Măsuri locale au apărut și în alte orașe. Potrivit unei sinteze publicate de Euronews Ungaria, universități și administrații locale din Debrețin, Győr, Veszprém, Hévíz și Keszthely au redus programul funcționării unor clădiri, folosirea aerului condiționat, iluminatul decorativ și funcționarea fântânilor.
România: stare de alertă, dar reduceri voluntare
România a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile, în vederea gestionării efectelor provocate de scăderea producției de electricitate.
- Guvernul declară stare de alertă energetică la nivel național în luna august. Se analizează posibilitatea scufundării unor barje (Video)
- Ce înseamnă că România intră în stare de alertă energetică în august
Măsura a fost luată după oprirea Unității 1 de la Cernavodă și apariția riscului ca și Unitatea 2 să fie deconectată. Fiecare reactor asigură aproximativ 10% din electricitatea necesară consumului național.
La intrarea Dunării în România se înregistrau sâmbătă aproximativ 1.590 mc/s, iar debitul ar urma să scadă spre 1.450 mc/s în jurul datei de 7 august. Minimul istoric înregistrat în 1985 a fost de aproximativ 1.400 mc/s. Administrația Națională „Apele Române” estimează că centrala ar putea funcționa „la limită” încă patru-cinci zile, dacă măsurile de urgență nu reușesc să ridice nivelul apei din bazinul de alimentare.
Guvernul nu a introdus însă un program național obligatoriu de reducere a consumului. Premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut cetățenilor, companiilor și instituțiilor publice să economisească voluntar electricitate, mai ales între orele 20:00 și 23:00, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul se menține ridicat.
Principalii consumatori industriali au fost notificați, iar luni este programată o întâlnire pentru elaborarea unor planuri de reducere a activității în orele critice. În acest moment nu există o țintă publică privind cantitatea de energie care trebuie economisită și nici angajamente concrete.
Bolojan a precizat că Transelectrica dispune de proceduri pentru situațiile de deficit și poate ajunge la reducerea consumului, dacă sistemul se dezechilibrează. Autoritățile nu au anunțat însă până acum deconectări obligatorii ale consumatorilor industriali.
România încearcă să crească producția și importurile
În locul unui program amplu de restricții, România încearcă să acopere deficitul prin creșterea producției disponibile, grăbirea conectării unor noi capacități și importuri.
Centralele pe gaz care funcționează în cogenerare și grupurile pe cărbune au primit recomandarea să producă la capacitatea maximă disponibilă. Hidrocentralele își vor concentra producția în orele de seară, când deficitul este cel mai mare.
ANRE și Transelectrica urgentează autorizarea proiectelor eoliene, fotovoltaice și de stocare care sunt finalizate, dar nu aveau încă toate aprobările de exploatare. Potrivit Guvernului, în ultimele zile au fost autorizați peste 400 MW, aproximativ o treime reprezentând capacități de stocare.
Guvernul a alocat și șapte milioane de lei pentru redistribuirea temporară a debitelor la bifurcația Bala–Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice.
În paralel se fac lucrări de dragaj. Premierul a spus că este analizată inclusiv scufundarea unor barje, pentru a dirija mai multă apă către bazinul din care sunt alimentate pompele de răcire ale Unității 2.
România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, la un consum de peste 7.000 MW. Dacă și Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW, potrivit estimării prezentate de Ilie Bolojan.
Ucraina și-a exprimat disponibilitatea de a furniza energie României în orele de seară, în condiții comerciale. Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să stabilească detaliile tehnice și comerciale cu partea ucraineană. Bucureștiul discută despre importuri suplimentare și cu Bulgaria și Grecia.
Iași, primul mare oraș care a redus iluminatul
Iași este primul mare oraș din România care a anunțat o măsură locală importantă pentru actuala criză. Începând din noaptea de duminică spre luni, primăria reduce iluminatul stradal pe întreg domeniul public, estimând o economie de aproximativ 10 MWh în fiecare noapte.
Măsura va fi aplicată unitar în toate cartierele, dar nu va viza curțile spitalelor, pasajele subterane și pietonale, marile piețe sau zonele centrale unde iluminatul este necesar pentru siguranță. Poliția Locală și Poliția Națională vor suplimenta patrulele nocturne, potrivit anunțului primarului Mihai Chirica.
Ulterior, și autoritățile din Tecuci au anunțat o măsură similară privind iluminatul public. Guvernul nu a cerut însă până acum primăriilor să reducă obligatoriu iluminatul stradal, transportul electric sau consumul instituțiilor publice.
