Debitul Dunării e în scădere alarmantă, ceea ce înseamnă că trei crize energetice se suprapun și se amplifică reciproc. Greșeala fondatoare în materie de energie a fost făcută de România la Neptun Deep.
Cele 3 crize suprapuse înseamnă un șoc extern al prețurilor la petrol și gaz declanșat de războiul din Golf și de blocarea Strâmtorii Ormuz; o presiune în regiunea pontică, unde infrastructura de export a petrolului caspic a devenit țintă militară; și un dezechilibru intern, hidrologic și instituțional, care a scos temporar din funcțiune o parte din capacitatea nucleară a țării chiar în mijlocul verii când e consumul cel mai mare.
România nu are o problemă de resurse, ci una de asumare a deciziilor, care mereu sunt luate prea târziu sau deloc, ori în ordine greșită.
De fapt, unda de șoc externă din 2026 nu a creat vulnerabilitățile, ele doar au devenit vizibile în contextul complicațiilor internaționale.
În fond, în regiune, România avea în 2018 cel mai bun scor din punct de vedere energetic: descoperise zăcământul din Marea Neagră, două reactoare nucleare funcționale, posibilitatea de a le termina și pe celelalte două, energie semnificativă din surse hidro, producție de cărbuni, patru rafinării relativ eficiente plus o capacitate de înmagazinare peste media statelor din Europa de Est.
Spre deosebire de România, Bulgaria, care avea mai puțin, pare să aibă acum mai mult, nu din resurse, ci din proiecte: capacități de stocare mai mari și mai bune, e racordată la rețelele sud-est europene, un program nuclear în extindere la Kozlodui, centrală care în acest moment asigură 40% din necesarul de electricitate al țării și, per total, energie electrică mai ieftină decât România.
De ce? Pentru că România vinde la prețuri mici în timpul zilei surplusul de energie bulgarilor, care îl stochează și îl revând spre seară românilor la prețuri mari.
Grecia, care nici ea nu are mai nimic în subsol, și-a folosit geografia și a devenit un hub energetic între Est și Vest.
România are resurse, dar îi lipsesc programele sau pur și simplu oficialilor de la București le place dependența de Rusia, altfel nu se explică de ce 60% din petrolul necesar vine din Kazahstan prin Marea Neagră din porturi rusești. De ce nu s-a gândit și Bucureștiul să se lege la conductele Central și Vest Europene, dacă nu înainte, cel puțin după invazia Ucrainei.
Cele două mari blocaje din acest an se află la cele două capete ale plăcii tectonice care se întinde între Ucraina și Iran.
Conflictul dintre Israel-SUA și Iran plus războiul ruso-ucrainean au modificat felul în care se evaluează riscul activelor energetice din această zonă, dar și costul propriu-zis al combustibililor și energiei, care include acum și prețul de risc.
Harta riscurilor pentru România
1) Riscul imediat este cel al prețurilor produselor petroliere.
În București, motorina standard a trecut de 10 lei pe litru la finele acestei luni, față de circa 9,58 lei în aprilie. Eurostat pune România, lângă Bulgaria și Lituania, în grupul statelor cu cea mai mare creștere anuală a prețurilor la carburanți din Uniunea Europeană: peste 23%.
Un risc suplimentar ar putea fi prețul mare sau chiar penuria de motorină. Stocurile continentale sunt la un minim istoric, într-o economie total dependentă de acest combustibil folosit pe continent de la agricultură până la vehiculele militare.
Compania de strategii și consultanță Wood Mackenzie scrie că o iarnă dificilă ar putea împinge UE să reconsidere interdicția totală a GNL (gaz natural lichefiat) rusesc de la 1 ianuarie 2027. Între timp, Comisia Europeană a planificat reducerea cererii de gaz pe continent cu până la 70% până în 2040.
2) Prețul plătit de gospodăriile românești pentru energia electrică este, conform Eurostat, cel mai mare din Uniunea Europeană: românii plătesc de trei ori mai mult decât ungurii și de peste două ori mai mult decât bulgarii.
Totuși, în valoare absolută, România se menține în jumătatea ieftină a Uniunii, dar raportat la venituri, este pe ultimul loc. Pe fondul creșterii temperaturii și al lipsei de precipitații, totul devine mai complicat.
Debitul Dunării la intrarea în țară era prognozat pentru începutul lui august la circa 1.500 m³/s, apropiat de minimul istoric de 1.400 m³/s din 1985. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită în stare sigură acum două zile și s-a pus în discuție inclusiv oprirea Unității 2. Premierul interimar, Ilie Bolojan a cerut public reducerea consumului între orele 20:00 și 23:00, când România cumpără cel mai scump curent. Solicitarea venită de la vârful guvernului sugerează riscul în care se află țara.
3) Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă asigură fiecare aproape 20% din producția națională. Reducerea debitului Dunării din această perioadă scoate la iveală un risc pe care niciun plan nu îl acoperă, cel hidrologic. Orice investitor care ar veni la Cernavodă va cere o primă de risc, pentru o companie strategică mai dependentă de nivelul fluviului, decât de camera de comandă.
Greșeala fondatoare în materie de energie a fost făcută de România la Neptun Deep. Gazul de sub mare a fost descoperit în 2012, apoi în perioada 2008-2016 s-au investit peste 1,5 miliarde de dolari în explorare.
Guvernul PSD din perioada 2017-2018 a introdus un regim fiscal considerat prohibitiv de investitorii americani de la ExxonMobil, cu o cotă de impozitare care putea ajunge la 70% plus obligații de vânzare pe piața internă. ExxonMobil, care deținea 50%, s-a retras; participația a fost preluată de Romgaz pentru 1,06 miliarde de dolari, iar decizia finală de investiție a fost amânată până în 2023.
Costul acestei decizii a fost formulat public, în 2022, de șefa OMV Petrom: dacă legea offshore ar fi arătat altfel în 2018, producția din Neptun ar fi început la sfârșitul lui 2022. Sunt patru–cinci ani de întârziere.
Tradus în termenii anului 2026: România ar fi intrat în criza din Golf cu 8 miliarde de metri cubi pe an de producție proprie suplimentară, cu balanța comercială a gazului pozitivă, cu prețul intern decuplat parțial de piața regională și cu o poziție de negociere complet diferită la Bruxelles.
În schimb, a intrat cu importuri în creștere cu aproape 50%, cu un guvern interimar, cu o economie zdruncinată și cu riscuri energetice pe toate palierele.
Sabina Fati
Trei pompieri au murit în incendiile din Grecia. Un oficial al UE avertizează: La început de august am putea avea „toată Europa în flăcări” (Video)
După incidentul OpenAI, un nou semnal de alarmă: Și Claude de la Anthropic a spart sisteme informatice în timpul unor teste de securitate
Ziua 1618 Un atac rusesc a ucis o familie cu trei copii. Kievul distruge opt depozite Wildberries doar luna asta. Două alerte aeriene în Tulcea
FCSB a luat decizia finală în cazul lui Florinel Coman
