Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), este primul magistrat care reacționează public la reluarea de la zero a procesului lui Robert Negoiță, după patru ani de judecată. El se întreabă dacă neprelungirea delegării judecătoarei care instrumenta o cauză apropiată de final, în condițiile în care consecințele erau previzibile și exista riscul prescrierii faptelor, ar putea ridica problema favorizării făptuitorului.
Sandu nu formulează o acuzație oficială și nu îi nominalizează în postare pe Robert Negoiță sau pe judecătorul care a pronunțat decizia, președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie. Însă mesajul său a fost publicat imediat după dezvăluirea cazului și descrie circumstanțe care corespund situației din acest proces.
Întrebarea ridicată de Claudiu Sandu
Reacția vine după ce G4Media a dezvăluit că procesul în care este judecat primarul Sectorului 3 va fi reluat de la zero, deoarece judecătoarei Ana-Elena Dobre nu i-a mai fost prelungită delegarea la Curtea de Apel București.
Într-o postare pe Facebook, intitulată „Favorizarea făptuitorului”, Claudiu Sandu explică prevederile articolului 269 din Codul penal.
„Favorizarea făptuitorului este o infracțiune prevăzută la art. 269 Cod penal și este definită ca fiind ajutorul dat unui făptuitor – persoana care a săvârșit o infracțiune – în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate”, arată procurorul.
El amintește că textul legal are în vedere cele trei mari faze ale procesului penal: urmărirea penală, judecata și executarea pedepsei.
Sandu întreabă apoi dacă poate fi considerată împiedicată sau îngreunată tragerea la răspundere penală atunci când, după mai mulți ani de proces și în apropierea finalizării cercetării judecătorești, instituțiile competente refuză prelungirea delegării judecătorului care instrumentează cauza, deși cunosc riscul prescrierii faptelor.
„Este împiedicată sau îngreunată tragerea la răspundere penală a unui infractor atunci când, după mai mulți ani de proces, observând că se apropie finalizarea cercetării judecătorești și este posibilă tragerea la răspundere penală a infractorului prin pronunțarea unei pedepse, organismul abilitat – CSM și conducerea instanței respective – refuză prelungirea delegării unui judecător în acea cauză și, în acest fel, cu știință, acceptă prescrierea faptelor și salvarea infractorului?”, scrie membrul CSM.
Robert Negoiță are calitatea de inculpat și beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Procesul era aproape de final
Procesul a început la Curtea de Apel București în august 2022 și ajunsese la al 46-lea termen. După patru ani de judecată, mai rămăseseră de audiat un singur inculpat și de finalizat o expertiză contabilă.
La termenul din 16 iunie 2026, judecătoarea Ana-Elena Dobre a anunțat că este ultima ședință în care mai face parte din complet, „urmare a unor măsuri administrative”.
Potrivit surselor din Curtea de Apel București citate de G4Media, președinta instanței, Liana Arsenie, nu i-a mai prelungit delegarea. Curtea de Apel București nu a explicat public motivele deciziei.
În urma schimbării judecătorului, noul complet trebuie să administreze direct probele relevante, în aplicarea principiului nemijlocirii. Toți cei nouă inculpați și cei 47 de martori ar urma să fie reaudiați, ceea ce înseamnă că cercetarea judecătorească va fi practic reluată de la zero.
„Eu cred că este o obligație profesională ca, în cauzele importante, toate instituțiile implicate în înfăptuirea justiției să depună eforturi maxime pentru ca acestea să fie finalizate într-un termen rezonabil, înainte de intervenirea prescripției”, susține Claudiu Sandu.
În opinia sa, o asemenea obligație presupune și evitarea desemnării unor magistrați delegați în completurile care judecă dosare importante sau, dacă au fost desemnați, menținerea lor până la finalizarea cauzei.
„Probabil că în urmă cu 8-9 ani ar fi fost operate arestări într-o asemenea cauză. Astăzi ne uităm cum infractorii scapă, iar cei vinovați de asemenea catastrofe sunt promovați și apreciați”, își încheie procurorul postarea.
De ce există riscul prescripției
Faptele imputate lui Robert Negoiță și celorlalți inculpați au fost comise în perioada 2013–2018. Potrivit calculelor, termenul de prescripție s-ar putea împlini în 2028.
Riscul este invocat și de un fost procuror DNA consultat de G4Media. Acesta apreciază că actul trimiterii în judecată din august 2022 nu a întrerupt termenul prescripției, ca urmare a interpretării date de Înalta Curte regulilor aplicabile faptelor comise înainte de modificarea Codului penal din iunie 2022.
În această interpretare, termenul curge de la ultimele fapte imputate, din 2018, și s-ar împlini în 2028. Instanțele ar mai avea astfel aproximativ doi ani pentru refacerea procesului în primă instanță și judecarea eventualelor apeluri, în condițiile în care primul ciclu de judecată a durat aproape patru ani.
Existența prescripției și momentul exact la care aceasta intervine vor fi stabilite însă de instanța de judecată.
Prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de euro
Robert Negoiță a fost trimis în judecată de DNA, alături de alte opt persoane, într-un dosar privind încheierea și prelungirea presupus nelegală a unor contracte de salubritate dintre Primăria Sectorului 3 și compania Rosal.
Procurorii susțin că au fost încheiate sau prelungite nelegal 54 de acte adiționale și estimează prejudiciul produs bugetului local la aproximativ 578 de milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de euro.
Primarul Sectorului 3 este acuzat, între altele, de abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite și consecințe deosebit de grave. El a respins acuzațiile formulate împotriva sa.
Ce se întâmplă când teoriile conspirației devin arme politice? Cazul Anthony Fauci
Reacția antrenorului de la FCSB după eliminarea din Conference League: "Nu ai cum să nu scoți și lucrurile bune în evidență"
Profitul OMV Petrom scade cu 14% în prima jumătate a anului. Compania a plătit 10 miliarde de lei la buget și accelerează investițiile
Dunărea se apropie de un nou minim istoric. Apele Române: Urmează două săptămâni critice, utilizați responsabil apa și energia
