Robert Negoiță a obținut, luni, la Curtea de Apel București, anularea parțială a unor obligații fiscale din dosarul datoriei sale către ANAF, de peste 50 de milioane de euro. Instanța a anulat în parte mai multe acte fiscale emise în 2009 și o decizie administrativă din 2021, pentru suma totală de 105.429.067 (aproximativ 21 milioane de euro).
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Datoria provine din tranzacții imobiliare făcute de Robert Negoiță înainte de intrarea sa în prim-planul politicii locale. Imobilele au fost vândute de Negoiță ca persoană fizică, însă Fiscul a considerat că numărul și caracterul tranzacțiilor le transformau într-o activitate economică pentru care trebuia colectat și plătit TVA. Pe această bază, ANAF a calculat TVA și accesorii fiscale.
Cazul datează din 2009, astfel că litigiul s-a întins pe aproape 17 ani.
Ce a decis instanța
Potrivit minutei Curții de Apel București, instanța a anulat parțial:
- Decizia de soluționare a contestației nr. 334/17.11.2021;
- Decizia de impunere nr. 867213/02.12.2009;
- Raportul de inspecție fiscală nr. 867185/27.11.2009.
Anularea vizează suma de 105.429.067 de lei, compusă din:
- 70.880.548 de lei TVA;
- 34.548.519 lei majorări de întârziere aferente TVA.
Instanța a respins restul cererilor formulate în dosar.
Decizia privește doar o parte din datoria cunoscută public
Suma anulată de instanță este de 105,4 milioane de lei, aproximativ 21 de milioane de euro.
Datoria totală a lui Robert Negoiță către ANAF a fost prezentată, în declarațiile de avere și în relatările publice din ultimii ani, la peste 50 de milioane de euro.
În 2023, pe baza declarației de avere, presa a relatat că Robert Negoiță avea o datorie către ANAF de 268,89 milioane de lei, adică peste 54 de milioane de euro.
În 2026, au fost relatări potrivit cărora primarul Sectorului 3 figura în evidențele Fiscului cu o datorie de aproximativ 232 de milioane de lei, echivalentul a circa 46-47 de milioane de euro, în funcție de cursul folosit.
Prin urmare, hotărârea de luni se referă la anularea parțială a unor obligații fiscale, în limita sumei indicate de instanță. Din minuta instanței nu rezultă că întreaga datorie de peste 50 de milioane de euro ar fi fost anulată.
De unde vine datoria
Datoria datează din 2009 și are legătură cu tranzacții imobiliare realizate de Robert Negoiță în anii anteriori, în perioada de creștere a pieței imobiliare.
ANAF a verificat tranzacții imobiliare făcute în perioada 2006–2008 și a stabilit că acestea intrau în sfera TVA.
Mai exact, Robert Negoiță a vândut imobile ca persoană fizică, însă Fiscul a considerat că, prin amploarea și repetarea tranzacțiilor, activitatea nu mai era una ocazională, ci avea caracter economic. Într-o astfel de interpretare fiscală, persoana care face tranzacțiile poate fi tratată ca persoană impozabilă în scopuri de TVA, chiar dacă vânzările sunt făcute formal ca persoană fizică.
Pe această bază, ANAF a calculat TVA de plată și majorări/penalități aferente.
În 2009, ANAF a emis:
- un raport de inspecție fiscală;
- o decizie de impunere;
- obligații fiscale principale și accesorii, constând în TVA și majorări de întârziere.
Potrivit relatărilor din presă de la acel moment, Fiscul a stabilit atunci obligații de peste 120 de milioane de lei, reprezentând TVA și accesorii fiscale.
Cum s-a ajuns la peste 50 de milioane de euro
Suma stabilită inițial de ANAF a crescut de-a lungul anilor prin acumularea de accesorii fiscale: dobânzi, penalități și majorări de întârziere.
În declarațiile de avere depuse ulterior, Robert Negoiță a menționat datoria către ANAF, cu anul de origine 2009.
În 2023, suma declarată era de 268,89 milioane de lei, echivalentul a peste 54 de milioane de euro.
Datoria a fost menționată public de-a lungul anilor ca una dintre cele mai mari datorii ale unui ales local către stat.
Cazul a început cu actele fiscale emise de ANAF în 2009.
Au urmat contestații administrative, procese și proceduri de executare silită. De-a lungul timpului, ANAF a pus sechestru pe bunuri ale lui Robert Negoiță și a încercat recuperarea sumelor prin valorificarea unor imobile.
În procesul soluționat luni de Curtea de Apel București au fost vizate actele fiscale emise în 2009, precum și decizia de soluționare a contestației emisă în 2021.
Explozie soldată cu victime la o unitate militară din Botoșani UPDATE Răniții vor fi transportați în Belgia
Pe cine vrea Zeljko Kopici la barajul pentru Europa dintre FCSB și Botoșani: „Respect ambele echipe, dar...”
O scrisoare pierdută în variantă digitală. Eroarea care a făcut ca Polonia să afle din presă că SUA nu mai trimite peste 4.000 de militari
Bani de la Comisia Europeană pentru Salina Praid: Cât primește România după inundațiile de anul trecut
