Când te apropii de statuile gemene proaspăt aurite din apropierea Memorialului Lincoln, nu există nicio îndoială că sunt din aur. Foarte, foarte aurii. Atât de aurii încât îți distrag atenția – sau, mai exact, acoperite cu foiță de aur de 23,75 carate, care a costat 5,1 milioane de dolari.
Statuile înalte de aproape șase metri, numite „The Arts of War” („Artele Războiului”), treceau odinioară aproape neobservate, dar acum seamănă puțin cu niște trofee uriașe pentru copii, mai ales în comparație cu Memorialul Lincoln, sobru și clasic.
Să le vezi este ca și cum, în timp ce mergi între Cimitirul Național Arlington și National Mall, ai da brusc peste un restaurant P. F. Chang’s.
Așa abordează președintele Donald Trump redecorarea Washingtonului: strălucitoare și ostentativă, chiar dacă nu se potrivește locului, scrie The Atlantic într-o amplă analiză despre obsesia preşedintelui american intitulată „Să mănânce aur”.
A presărat deja aur peste tot la Casa Albă, însă aceste statui sunt cele mai vizibile simboluri ale noii epoci aurite din Washington.
Săptămâna trecută, când schelele din jurul statuilor au fost îndepărtate, marcând una dintre puținele lucrări de renovare comandate de Trump care au fost şi finalizate, președintele a publicat entuziasmat poze pe rețelele sociale, iar turiștii, navetiștii, bicicliștii și alergătorii s-au oprit să își facă propriile fotografii cu cea mai nouă atracție a capitalei, de genul „îți vine să crezi?”.
Trump și-a afișat de mult timp pasiunea pentru aur.
Sala de bal de la Mar-a-Lago este inspirată de Palatul Versailles, iar el s-a lăudat în repetate rânduri cu băi aurite, catarame aurii pentru centurile de siguranță din avion și un penthouse decorat cu aur.
Biroul Oval arată acum ca un bazar din Orientul Mijlociu combinat cu un restaurant Cracker Barrel extrem de opulent. Rame groase aurii acoperă pereții, vase aurii decorează șemineul, stele aurii formează un cerc pe tavan, iar aplicații aurii umplu orice spațiu rămas liber. (Trump insistă că este aur adevărat, nu decorațiuni vopsite cumpărate de la Home Depot.)
Anul trecut, el a exceptat lingourile de aur de tarifele sale vamale și și-a numit programul special de vize pentru străinii bogați „Trump Gold Card”.
Cadouri de aur
Moneda comemorativă prezidențială creată după propriul său design (care este aurie) a fost lipită chiar în centrul ușii Biroului Oval, la nivelul privirii. Suporturile pentru pahare sunt aurii, draperiile sunt aurii, iar oaspeții știu că este bine să vină cu daruri din aur.
Când președintele FIFA, Gianni Infantino, i-a acordat lui Trump primul Premiu FIFA pentru Pace, trofeul a fost un glob auriu.
Directorul executiv al Apple, Tim Cook, i-a oferit președintelui un suport din aur de 24 de carate pentru o sculptură din sticlă.
Anul trecut, premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a dăruit un pager auriu pentru a comemora operațiunea în care membri ai Hezbollah au fost uciși după ce pagerele lor au explodat.
"Eu sunt un om al aurului"
„Vedeți”, le-a spus Trump membrilor Cabinetului său în martie, în timp ce vorbea despre proiectele pe care le lansase la Washington, „eu sunt un om al aurului.”
Una este ca Trump să aibă o fascinație personală pentru unul dintre cele mai scumpe metale din lume. Alta este ca președintele să o afișeze ostentativ într-o perioadă în care mulți americani se chinuie să își plătească chiria, își pierd asigurările de sănătate și se confruntă cu prețuri ridicate la pompă.
Poate că nu este chiar un moment de tipul „Să mănânce cozonac”, dar pare să transmită: „Priviți cum tocmai am cheltuit 5 milioane de dolari din banii contribuabililor pe statui aurite.”
De zeci de ani, Trump iubește aurul și marmura, pe care le-a presărat din belșug atât în proiectele sale imobiliare, cât și în spațiile sale personale.
Prima sa soție, Ivana Trump, vicepreședinte pentru design interior al Trump Organization, i-a încurajat obsesia pentru aur, potrivit cărții Regime Change, publicată recent de Maggie Haberman și Jonathan Swan și având o copertă aurie. (Pasiunea Ivanei pentru această culoare a durat până la sfârșitul vieții: a fost înmormântată într-un sicriu auriu.)
În anii 1980, Trump a cumpărat proprietatea Mar-a-Lago din sudul Floridei și a aplicat ulterior foiță de aur în valoare de 7 milioane de dolari pe pereți, instalând și chiuvete placate cu aur în apropierea sălii de bal.
L-a angajat pe designerul Henry Conversano, cunoscut pentru ornamentele aurii din cazinourile Golden Nugget, să redecoreze penthouse-ul din Trump Tower și să lucreze la cazinoul său din Atlantic City. În 1988, a cumpărat de la sultanul din Brunei un iaht împodobit cu aur – canapele, chiuvete și tavane aurite – pe care l-a redenumit Trump Princess.
„Era atât de kitsch. Aproape șocant de kitsch. Și îi plăcea enorm. Credea că este cel mai frumos lucru din lume”, a declarat Jack O'Donnell, unul dintre foștii directori ai cazinourilor lui Trump, care l-a ajutat să organizeze petreceri pe iaht. El a speculat că este posibil ca Trump să se fi inspirat din acel iaht atunci când a redecorat aproape în întregime Baia Lincoln folosind aur și marmură.
Ani mai târziu, în 2008, când Trump a construit un hotel în Las Vegas, fațada de aproape 38.000 de metri pătrați a fost acoperită cu un strat de sticlă infuzată cu aur.
Mai recent, când un grup de susținători ai lui Trump a ridicat o statuie de aproape șapte metri a acestuia pe terenul său de golf din Doral, Florida, a ales, de asemenea, un finisaj auriu.
Uneori, e doar o spoială aurie
„Pentru el, aurul era esența bogăției și a rafinamentului”, spune Barbara Res, cea care a coordonat lucrările de construcție pentru Trump Organization și a fost responsabilă de construirea Trump Tower.
„Pentru el însemna: «Acesta este aur. Este al meu. Este cel mai bun lucru pe care îl poți avea, iar eu sunt cel mai bun.» Așa funcționează mintea lui. «O să vă arăt ce înseamnă ce e mai bun cumpărând ce e mai bun.»”
Uneori, însă, spune ea, nici măcar nu era vorba despre ce era mai bun. Era o alternativă mai ieftină care doar arăta ca aurul, fără să fie aur adevărat, deși a constatat că Trump era dispus să cheltuiască bani atunci când ideea îi aparținea.
Lui îi plăcea conceptul artistic trompe l'œil, termen francez care înseamnă „a păcăli ochiul”, prin care pictorii puteau realiza, de exemplu, o coloană care să pară din marmură.
„Îi plăcea să păcălească ochiul consumatorului”, a spus Res. „Și era foarte interesat de finisajele aurii. Ele reflectă gusturile lui și capacitatea lui de a cheltui sume nelimitate pentru ceva frumos. Asta vrea să creadă oamenii despre el.”
Fie că este vorba despre cravatele sale lungi și roșii, despre coafura pieptănată într-o parte sau despre postările de pe rețelele sociale încheiate cu formula „Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni”, Trump este obsedat de propriul brand.
Poate că nimic nu îl definește mai bine decât pasiunea sa pentru aur.
„Îmi place aurul, dar dacă nu este aur de 24 de carate, nu arată bine”, le spunea el jurnaliștilor în august anul trecut.
„Pur și simplu, strălucește”, se minuna în septembrie.
„Totul este autentic”, afirma în martie. „Nu poți să-l imiți. Într-o zi se va inventa o vopsea care va arăta exact ca aurul, iar omul care o va inventa va deveni cel mai bogat din lume.”
Peter York, editorialist specializat în design și cultură, scria în Politico Magazine, în 2017, că stilul de design al lui Trump este „aspirațional, menit să proiecteze bogăția la care atât de mulți oameni doar visează”.
Stilul dictatorilor
Deși este adesea asociat cu Renașterea italiană sau cu stilul baroc francez, York consideră că există o comparație mai potrivită și mai apropiată de prezent.
„Cea mai bună descriere estetică a stilului lui Trump este, după părerea mea, stilul dictatorilor”, scria el.
Aurul a fost folosit frecvent de-a lungul istoriei pentru a simboliza puterea imperială, fie în Franța secolului al XVIII-lea, fie în Rusia secolului al XIX-lea.
Când Trump a efectuat prima sa vizită externă din al doilea mandat în Orientul Mijlociu, a admirat aurul și marmura din palatele din Doha și Abu Dhabi.
„Versailles nu este acoperit cu foiță de aur”, spunea el în iunie, înainte de o vizită la palat. „Versailles este adevărata afacere.”
Cele două statui The Arts of War, denumite Valor și Sacrifice, au fost sculptate de Leo Friedlander și turnate în Italia. Ele au fost inaugurate în 1951 și oferite Statelor Unite drept cadou din partea italienilor, ca semn de recunoștință pentru ajutorul acordat la reconstrucția țării după Al Doilea Război Mondial.
Fiecare statuie înfățișează un bărbat nud și o femeie semi-nudă. Alte două statui, reunite sub denumirea The Arts of Peace, se află în apropiere și trec, la rândul lor, prin procesul de aurire.
Fiecare dintre statui este amplasată pe un piedestal din granit înconjurat de 36 de stele, reprezentând statele Uniunii la sfârșitul Războiului Civil american.
Turnate din bronz, statuile au fost aurite ultima dată în 1971, iar de atunci stratul de aur s-a degradat. Trump le-a inclus pe lista monumentelor pe care le considera inestetice și pe care dorea să le vadă restaurate înainte de aniversarea a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, pe 4 iulie, iar oficialii federali s-au grăbit să îi îndeplinească cerințele.
Abia acum proiectul începe să fie vizibil, iar deși Trump este în mod clar încântat, alții sunt mai puțin impresionați. „Potrivit pentru sala de bal a unui oligarh”, a scris o recenzie publicată în ARTNews.
Autorul se întreabă acum ce alt monument va cădea victimă „atingerii de aur” a lui Trump. Dacă va fi construit un arc de triumf peste pod, va fi și acesta la fel de orbitor de auriu? Va transforma Trump în aur statuia lui John F. Kennedy din fața Centrului Kennedy? Este Abraham Lincoln, aflat în apropiere, în pericol? Sau meditativul Thomas Jefferson, care se află peste drum? Cât de departe se va extinde noua epocă de aur a lui Trump?
B.B.
Bursa de la București conduce la randamente, dar Polonia și Ungaria rămân mai atractive - analiză UniCredit
Ziua 1621 Resturi de dronă rusească au căzut la Periprava. Atacuri în oglindă cu sute de drone. Șase morți și 81 de răniți în Ucraina. Baza Engels și rafinăria Saratov, lovite
NBA: Victor Wembanyama a semnat un nou contract
Premierul Spaniei, revoltat după criza din Ceuta, acuză unele state UE de reacții „egoiste și ilegale”
