Oamenii trebuie informați, începând cu 2 august 2026, atunci când interacționează direct cu un sistem de inteligență artificială. Tot de la această dată se aplică reguli de transparență pentru deepfake-uri, anumite texte de interes public și sistemele de recunoaștere a emoțiilor sau de clasificare biometrică.
Furnizorii sistemelor care generează imagini, înregistrări audio, clipuri video sau texte trebuie să introducă și marcaje tehnice prin care conținutul artificial să poată fi detectat. Sistemele deja existente primesc însă încă patru luni pentru a face aceste modificări.
Regulile fac parte din AI Act, primul cadru legislativ european dedicat inteligenței artificiale. Regulamentul se aplică direct și în România, însă țara noastră nu are încă legea care să stabilească autoritățile de control și procedura prin care pot fi aplicate sancțiunile.
Ce se schimbă de la 2 august
Regulamentul european privind inteligența artificială intră la 2 august 2026 într-o nouă etapă de aplicare. Printre prevederile care devin obligatorii se află cele referitoare la transparență, cuprinse în articolul 50 din AI Act.
Potrivit orientărilor publicate de Comisia Europeană, furnizorii trebuie să conceapă sistemele astfel încât persoanele să fie informate explicit atunci când interacționează direct cu inteligența artificială. Regula se aplică, de exemplu, chatboților și asistenților virtuali, cu excepția situațiilor în care este evident din context că utilizatorul comunică cu un sistem AI.
Furnizorii sistemelor generative trebuie, de asemenea, să introducă în conținutul produs marcaje care pot fi citite automat și care permit detectarea imaginilor, materialelor audio, clipurilor video sau textelor generate ori modificate artificial.
Aceste marcaje tehnice nu sunt același lucru cu avertismentul vizibil adresat publicului. Prima obligație revine companiei sau instituției care dezvoltă sistemul și îl introduce pe piață. În anumite situații, persoana, compania, instituția sau publicația care folosește conținutul trebuie, la rândul său, să informeze publicul.
Deepfake-urile trebuie semnalate
Cei care folosesc profesional un sistem AI trebuie să informeze publicul atunci când prezintă un deepfake – un material audio, video sau vizual generat ori modificat artificial, care seamănă cu persoane, locuri, obiecte sau evenimente reale și poate fi considerat în mod fals autentic.
În cazul operelor artistice, creative, satirice sau de ficțiune, informarea poate fi făcută într-o formă care să nu împiedice prezentarea sau vizionarea lucrării, dar publicul trebuie să poată afla că materialul a fost generat ori manipulat artificial.
Nu orice fotografie editată, filtru sau corecție tehnică intră automat în această categorie. Comisia Europeană arată că editările standard, care nu modifică în mod substanțial sensul conținutului și nu creează riscul ca publicul să fie indus în eroare, pot rămâne în afara obligației.
Ce se întâmplă cu textele generate de AI
AI Act nu cere ca orice text redactat cu ajutorul inteligenței artificiale să poarte automat o etichetă.
Obligația de informare îi privește pe cei care publică texte generate sau modificate artificial cu scopul de a informa publicul despre chestiuni de interes public. În această categorie pot intra articole de presă, comunicări publice sau alte materiale informative.
Există însă o excepție importantă: marcarea nu este obligatorie dacă textul a fost supus unei verificări sau unui control editorial uman și dacă o persoană ori o entitate își asumă responsabilitatea editorială pentru publicarea lui.
Prin urmare, regulamentul nu interzice folosirea AI în presă și nici nu obligă la etichetarea oricărui text la realizarea căruia a contribuit un instrument automat. Contează dacă materialul a fost verificat de un om și cine răspunde pentru forma în care este publicat.
Reguli și pentru recunoașterea emoțiilor
Începând cu 2 august, persoanele trebuie informate și atunci când sunt expuse unor sisteme de recunoaștere a emoțiilor sau de clasificare biometrică, dacă acestea sunt permise de lege.
Informarea trebuie făcută într-o formă clară și accesibilă, cel târziu în momentul primei interacțiuni sau expuneri la sistem.
Anumite utilizări ale recunoașterii emoțiilor sunt deja interzise din februarie 2025. Este vorba, în principal, despre folosirea unor asemenea sisteme la locul de muncă și în instituțiile de învățământ, cu excepții limitate, precum unele utilizări medicale sau de siguranță.
Sistemele existente primesc termen până la 2 decembrie
Pentru sistemele generative introduse pe piață înainte de 2 august 2026, obligația furnizorilor de a integra marcajele tehnice în conținutul audio, video, vizual sau textual se va aplica din 2 decembrie 2026, arată ANCOM.
Perioada suplimentară de patru luni le permite furnizorilor să adapteze produsele deja existente. Sistemele introduse pe piață după 2 august trebuie să respecte cerințele de la momentul lansării.
Amânarea privește obligația furnizorilor de a integra marcarea tehnică a materialelor generate. Celelalte obligații de transparență aplicabile din 2 august – precum informarea oamenilor că discută cu un sistem AI sau semnalarea deepfake-urilor de către cei care le publică – nu sunt amânate în bloc până în decembrie.
Codul de bune practici este voluntar, regulile sunt obligatorii
Comisia Europeană a publicat și un Cod de bune practici privind transparența conținutului generat de AI.
Aderarea la cod este voluntară, dar obligațiile prevăzute de AI Act sunt obligatorii. Companiile și instituțiile care semnează codul se pot folosi de măsurile prevăzute în acesta pentru a demonstra că respectă regulile europene.
Cele care aleg alte soluții trebuie să poată arăta că acestea sunt la fel de adecvate pentru marcarea și etichetarea conținutului generat sau modificat cu inteligență artificială.
Cine va controla aplicarea regulilor în România
Prin intermediul unui memorandum guvernamental, ANCOM a fost propusă drept autoritate națională de supraveghere a pieței și punct unic de contact pentru AI Act. Autoritatea nu va verifica însă singură toate sistemele.
Modelul pregătit de România distribuie atribuțiile în funcție de domeniu. Autoritatea de Supraveghere Financiară și Banca Națională a României ar urma să supravegheze anumite sisteme cu risc ridicat din serviciile financiare.
Autoritatea pentru protecția datelor ar urma să răspundă de anumite sisteme biometrice și de cele utilizate în aplicarea legii, gestionarea frontierelor, migrație, azil, justiție și procese democratice. În sectoarele deja reglementate ar urma să intervină și instituții precum Protecția Consumatorilor sau Inspecția Muncii.
Aceasta este însă doar structura propusă. Autoritățile și atribuțiile lor trebuie stabilite prin actul normativ național de aplicare a regulamentului.
România nu are încă mecanismul pentru controale și sancțiuni
La 24 iulie, ANCOM anunța că instituțiile implicate încă lucrează la elaborarea cadrului legislativ. Acesta trebuie să stabilească autoritățile competente, atribuțiile lor, mecanismele de cooperare, procedurile de control și regimul sancțiunilor.
ANCOM precizează că ea și celelalte instituții vor putea verifica și sancționa încălcarea AI Act numai după intrarea în vigoare a acestui act normativ.
România intră astfel într-o perioadă de tranziție: obligațiile europene se aplică direct, dar sistemul național prin care respectarea lor ar trebui controlată și sancționată nu este încă funcțional.
Lipsa legii românești nu suspendă însă AI Act și nu scutește companiile sau instituțiile de obligațiile care le revin.
Regulile pentru sistemele cu risc ridicat au fost amânate
AI Act cuprinde și cerințe stricte pentru sistemele cu risc ridicat folosite, în anumite condiții, în educație, recrutare, evaluarea angajaților, accesul la servicii esențiale, aplicarea legii, migrație, controlul frontierelor, justiție sau procese democratice.
Calendarul acestor obligații a fost modificat prin regulamentul european Omnibus. Pentru sistemele cu risc ridicat enumerate în Anexa III, noile cerințe se vor aplica din 2 decembrie 2027.
Pentru sistemele AI integrate în produse reglementate prin alte norme europene, precum anumite dispozitive medicale, utilaje, jucării sau echipamente, termenul este 2 august 2028.
Primele interdicții din AI Act se aplică deja din 2 februarie 2025. Printre ele se află anumite forme de manipulare, exploatarea vulnerabilităților, evaluarea persoanelor prin sisteme de tip „scor social”, colectarea nediferențiată a imaginilor faciale de pe Internet și unele utilizări ale clasificării biometrice sau recunoașterii emoțiilor.
Bolojan anunță că sistemul energetic este stabil după oprirea Unității 2 de la Cernavodă. Cum va fi compensată energia nucleară lipsă
CFR Cluj a ales antrenorul pe care îl ofertează după refuzul lui Marius Șumudică
Orașul în care 43 de oameni au câștigat marele premiu de 80 de milioane de euro la loto. Șansa era de 1 la 139 de milioane
Din nou alertă la Costinești: Un fragment de dronă a ajuns pe plajă, la o zi după descoperirea din mare
