Persoanele trebuie informate atunci când discută cu un sistem de inteligență artificială, iar imaginile, înregistrările, clipurile și anumite texte generate sau modificate cu AI trebuie să poată fi recunoscute ca atare începând cu 2 august 2026. Regulile fac parte din AI Act, primul cadru legislativ european dedicat inteligenței artificiale. În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost propusă drept principală autoritate de supraveghere și punct unic de contact, dar instituția și celelalte autorități nu vor putea aplica sancțiuni până când Parlamentul nu adoptă legea națională de implementare.
Regulamentul european privind inteligența artificială intră într-o nouă etapă de aplicare la 2 august 2026. De la această dată devin obligatorii cea mai mare parte a normelor generale din AI Act, inclusiv reguli prin care oamenii trebuie să poată afla când interacționează cu un sistem AI sau când un conținut a fost generat ori modificat artificial, se arată într-un comunicat ANCOM.
Regulamentul este direct aplicabil în toate statele Uniunii Europene. România trebuie însă să adopte o lege proprie care să stabilească ce instituții verifică respectarea regulilor, cum cooperează acestea și prin ce procedură sunt aplicate sancțiunile.
Până la intrarea în vigoare a acestei legi, ANCOM și celelalte autorități desemnate nu vor putea controla și sancționa încălcările în baza sistemului național aflat acum în pregătire, precizează autoritatea.
Ce se aplică de la 2 august 2026
Una dintre cele mai vizibile schimbări privește transparența.
Furnizorii și utilizatorii profesionali ai anumitor sisteme AI trebuie să ia măsuri pentru ca oamenii să poată identifica situațiile în care:
- discută sau interacționează direct cu un sistem AI;
- ascultă, văd sau citesc conținut sintetic generat de AI;
- sunt expuși unui deepfake;
- citesc texte generate ori modificate cu AI și publicate pentru informarea publicului asupra unor subiecte de interes public.
Comisia Europeană explică faptul că aceste obligații urmăresc reducerea riscului de manipulare și înșelare, astfel încât oamenii să știe când au în față un produs artificial și nu o persoană, o fotografie autentică, o înregistrare reală sau un text realizat exclusiv de un autor uman.
Pentru sistemele care interacționează direct cu persoane, utilizatorul trebuie informat că discută cu AI, cu excepția situațiilor în care acest lucru este evident din context.
În cazul sistemelor generative, furnizorii trebuie să introducă marcaje care să permită detectarea tehnică a conținutului generat sau manipulat artificial. Marcajele trebuie să fie într-un format care poate fi citit automat, nu doar sub forma unei mențiuni vizibile puse discreționar de utilizator.
Ce înseamnă pentru imagini, video și înregistrări audio
Imaginile, clipurile și înregistrările audio generate sau modificate cu AI trebuie marcate astfel încât originea lor artificială să poată fi identificată.
Obligația inițială revine furnizorului sistemului, care trebuie să integreze în produs o soluție tehnică de marcare. În anumite situații, și persoana, compania, instituția sau publicația care folosește conținutul are obligația de a informa publicul.
Acest lucru este deosebit de important în cazul unui deepfake: un material audio, video sau vizual care imită în mod realist o persoană, un eveniment sau o situație care nu a existat în forma prezentată.
Regula nu înseamnă că orice fotografie ajustată automat sau orice imagine trecută printr-un filtru trebuie însoțită de o avertizare. Comisia Europeană a publicat orientări care explică modul proporțional în care trebuie făcută marcarea, în funcție de natura modificării și de riscul ca publicul să fie indus în eroare.
Ce se întâmplă cu textele generate de AI
AI Act include și textele generate sau modificate artificial, dar obligația de informare nu se aplică fără diferențiere tuturor textelor realizate cu ajutorul AI.
Este vizată în special publicarea unor texte destinate să informeze publicul asupra unor chestiuni de interes public. În această categorie pot intra, în funcție de modul concret de utilizare, articole, materiale informative, comunicări publice sau alte texte prezentate publicului drept surse de informație.
Există însă excepții, între care situațiile în care textul generat de AI a trecut printr-un proces de verificare sau control editorial uman și o persoană ori o entitate își asumă răspunderea editorială pentru publicare.
Prin urmare, regulamentul nu interzice utilizarea AI în presă, comunicare sau redactare. Miza este ca folosirea sa să nu elimine răspunderea umană și să nu ducă la prezentarea unui conținut artificial drept produs autonom, autentic și neverificat.
Sistemele mai vechi primesc încă patru luni
Pentru sistemele generative introduse pe piață înainte de 2 august 2026, obligația furnizorilor de a integra marcarea tehnică a conținutului se va aplica de la 2 decembrie 2026. Perioada suplimentară este destinată adaptării produselor deja existente.
Sistemele lansate după 2 august 2026 trebuie însă să respecte cerințele de transparență de la momentul introducerii lor pe piață.
Codul european de bune practici privind transparența este voluntar. Companiile nu sunt obligate să îl semneze, dar după 2 august trebuie să demonstreze prin alte mijloace că respectă regulamentul, dacă aleg să nu îl urmeze.
Ce este un furnizor și cine este doar utilizator
Regulamentul face o diferență importantă între furnizor și implementator.
Furnizorul este persoana, compania sau instituția care dezvoltă un sistem AI ori comandă dezvoltarea lui și îl pune pe piață sub numele sau marca proprie. Nu contează dacă produsul este oferit contra cost sau gratuit.
Implementatorul este persoana juridică, instituția publică sau profesionistul care folosește sistemul în activitatea sa și îl controlează operațional.
Un cetățean care utilizează un instrument AI exclusiv în scop personal nu este tratat în același mod ca o companie, o instituție publică, un angajator sau o publicație care îl folosește profesional.
Astfel, obligațiile pot reveni atât companiei care construiește produsul, cât și organizației care îl introduce într-un proces de recrutare, evaluare, informare, servicii pentru clienți sau producție de conținut.
Ce este deja interzis din februarie 2025
AI Act nu începe de la zero la 2 august 2026. Primele interdicții au devenit aplicabile la 2 februarie 2025, împreună cu obligația organizațiilor de a asigura un nivel adecvat de alfabetizare AI pentru personalul care utilizează asemenea sisteme.
Printre practicile cu risc considerat inacceptabil se află, în anumite condiții:
- manipularea subliminală sau înșelătoare care poate provoca prejudicii serioase;
- exploatarea vulnerabilității unei persoane din cauza vârstei, dizabilității ori situației sociale;
- evaluarea persoanelor prin sisteme de tip „scor social”;
- anticiparea riscului ca o persoană să comită infracțiuni exclusiv pe baza profilării sau a trăsăturilor de personalitate;
- colectarea nediferențiată a imaginilor faciale de pe Internet ori din înregistrări CCTV pentru construirea bazelor de recunoaștere facială;
- recunoașterea emoțiilor la locul de muncă și în instituțiile de învățământ, cu unele excepții medicale sau de siguranță;
- anumite forme de clasificare biometrică bazate pe caracteristici sensibile.
Interdicțiile nu sunt absolute în fiecare situație. Regulamentul conține condiții, limite și excepții, în special pentru aplicarea legii și securitate.
Două noi interdicții, de la 2 decembrie 2026
Pachetul european de simplificare cunoscut drept AI Omnibus introduce două categorii noi de practici interzise.
De la 2 decembrie 2026 vor fi interzise sistemele AI concepute pentru a genera sau modifica, fără consimțământ, imagini, materiale video ori audio realiste cu părțile intime ale unei persoane identificabile sau cu aceasta implicată în activități sexuale explicite.
Tot de atunci vor fi interzise sistemele folosite pentru generarea sau modificarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor.
Interdicția vizează sistemele și utilizările definite de regulament, nu cercetarea legitimă, investigarea unor infracțiuni ori instrumentele dezvoltate pentru detectarea și eliminarea unor astfel de materiale, în limitele prevăzute de legislație.
Regulile pentru sistemele cu risc ridicat au fost amânate
Cele mai complexe obligații ale AI Act privesc sistemele cu risc ridicat. În această categorie intră, în funcție de condițiile concrete, sisteme AI utilizate în domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, accesul la servicii esențiale, aplicarea legii, migrația, frontierele, justiția sau procesele democratice.
Aceste sisteme trebuie să respecte cerințe stricte privind datele folosite, documentația, înregistrarea operațiunilor, transparența, supravegherea umană, precizia, robustețea și securitatea.
Calendarul a fost însă modificat prin acordul european asupra AI Omnibus.
Pentru sistemele cu risc ridicat enumerate în Anexa III, termenul-limită este 2 decembrie 2027. Aici sunt incluse sistemele clasificate drept riscante prin domeniul și scopul utilizării lor.
Pentru sistemele AI integrate în produse reglementate prin legislația europeană - de exemplu, anumite dispozitive medicale, utilaje, jucării sau echipamente - termenul ajunge la 2 august 2028.
Aplicarea poate începe mai devreme dacă standardele, orientările și instrumentele necesare sunt disponibile înaintea termenelor maxime stabilite.
Cine va supraveghea AI în România
Guvernul a propus ca ANCOM să fie autoritatea națională de supraveghere a pieței și punctul unic de contact pentru AI Act. ANCOM nu va controla însă singură toate sistemele AI.
Modelul pregătit de România împarte responsabilitățile în funcție de domeniu:
- Autoritatea de Supraveghere Financiară și Banca Națională a României ar urma să supravegheze sistemele cu risc ridicat legate direct de serviciile financiare pe care le reglementează.
- Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ar urma să aibă atribuții pentru anumite sisteme biometrice și pentru cele utilizate în aplicarea legii, gestionarea frontierelor, migrație, azil, justiție și procese democratice.
- ANCOM ar avea rolul central și atribuții inclusiv în sectoarele în care supraveghează deja compatibilitatea electromagnetică și echipamentele radio.
Alte autorități, precum Protecția Consumatorilor sau Inspecția Muncii, ar putea interveni în domeniile lor de competență.
Aceasta este însă structura propusă printr-un memorandum guvernamental. Competențele finale trebuie stabilite prin legea națională.
România nu poate încă aplica sancțiunile naționale
Autoritățile lucrează în prezent la proiectul legii prin care AI Act va fi pus în aplicare în România.
Actul normativ trebuie să stabilească:
- lista autorităților competente;
- atribuțiile fiecăreia;
- modul în care vor coopera;
- procedura de control;
- instituția care constată încălcările;
- procedura și regimul sancțiunilor.
ANCOM avertizează că ea și celelalte instituții competente vor putea verifica și sancționa încălcările numai după intrarea în vigoare a legii naționale.
Aceasta creează o situație de tranziție: obligațiile europene devin aplicabile direct, însă mecanismul românesc prin care sunt controlate și sancționate nu este încă funcțional în forma finală.
Lipsa legii naționale nu anulează obligațiile companiilor și instituțiilor. Ele trebuie să se pregătească pentru conformare, chiar dacă arhitectura internă de control nu este încă încheiată.
Ce ar trebui să facă acum firmele și instituțiile
ANCOM recomandă entităților care dezvoltă, comercializează sau folosesc sisteme AI să nu aștepte apariția primelor controale. Primul pas este identificarea tuturor sistemelor AI utilizate în organizație.
Companiile și instituțiile trebuie să stabilească:
- cine furnizează sistemul;
- în ce scop este folosit;
- ce persoane sunt afectate;
- dacă generează sau modifică texte, imagini, audio ori video;
- dacă interacționează direct cu publicul;
- dacă intră într-o categorie cu risc ridicat;
- cine verifică rezultatele;
- cum este informat utilizatorul;
- cum este păstrată dovada respectării obligațiilor.
Pentru presă și organizațiile care publică informații de interes public, devin importante regulile editoriale privind verificarea umană, asumarea responsabilității și indicarea situațiilor în care conținutul a fost generat sau modificat substanțial cu AI.
Pentru companiile care oferă chatboți sau asistenți virtuali, utilizatorul trebuie să poată înțelege că nu comunică cu o persoană.
Pentru furnizorii de instrumente generative, provocarea principală este introducerea unor marcaje tehnice suficient de robuste, interoperabile și detectabile și după distribuirea conținutului pe alte platforme.
Codul de bune practici este voluntar, obligația nu
Comisia Europeană a publicat un Cod de bune practici privind transparența conținutului generat de AI.
Documentul nu înlocuiește regulamentul și nu are caracter obligatoriu. El oferă însă metode prin care furnizorii și utilizatorii profesionali pot demonstra că au încercat să respecte obligațiile.
Comisia a publicat și orientări privind:
- informarea persoanelor care interacționează cu AI;
- marcarea conținutului sintetic;
- etichetarea deepfake-urilor;
- textele generate pentru informarea publicului;
- excepțiile și aplicarea proporțională a regulilor.
Semnarea codului poate simplifica demonstrarea conformității. O companie care nu îl semnează rămâne liberă să aleagă alte soluții, dar trebuie să poată dovedi autorităților că acestea respectă AI Act.
Ce se schimbă pentru utilizatorul obișnuit
Pentru cetățean, schimbarea esențială este dreptul de a ști când inteligența artificială intervine într-o interacțiune sau într-un conținut care poate părea real.
De la 2 august, oamenii ar trebui să poată identifica mai ușor:
- că discută cu un chatbot și nu cu un angajat;
- că o imagine sau o voce a fost generată artificial;
- că un clip este un deepfake;
- că un text de interes public a fost creat sau modificat cu AI, atunci când nu există control editorial și asumare umană care să justifice excepția.
AI Act nu elimină riscul ca marcajele să fie îndepărtate, falsificate sau ignorate. Regulamentul creează însă o obligație legală și o bază comună pentru controale și sancțiuni în întreaga Uniune Europeană.
În România, testul imediat nu mai este adoptarea regulilor europene - acestea există și se aplică direct -, ci finalizarea rapidă a legii care stabilește cine le controlează și cine răspunde atunci când sunt încălcate.
O navă vikingă folosită în filmul „Odiseea” a fost avariată la filmări. Iar Universal nu a plătit reparațiile
Proiectul Predoiu privind integritatea, contestat de 12 ONG-uri: secretizează averile demnitarilor, slăbește sancțiunile și poate costa România sute de milioane de euro
U Cluj revine spectaculos după ce a fost condusă cu 2-0 de Brann
Tunisia, țara în care poți ajunge de la ruinele Cartaginei la dunele Saharei în aceeași zi!
