Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, luni, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an.
BNR a păstrat neschimbate și ratele dobânzilor pentru facilitățile de creditare și de depozit, precum și nivelurile rezervelor minime obligatorii.
„Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an.
De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în comunicatul BNR.
Banca Națională a României precizează că deciziile CA vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
Când va începe să scadă puternic inflația
De asemenea, BNR estimează că rata anuală a inflației va înregistra o scădere puternică în trimestrul trei din 2026, iar apoi va descrește gradual în 2027 și ar putea reintra în ținta băncii centrale la finalul anului viitor.
„Potrivit prognozei, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026, aşa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor”, arată BNR.
Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor recente de preţuri antrenate de şocul energetic, precum şi în condiţiile intensificării presiunilor dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată.
Va continua apoi să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior – în contextul corecţiei bugetare, dar şi al crizei energetice globale -, şi se va restrânge treptat ulterior.
BNR arată că incertitudini şi riscuri notabile decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei electrice şi alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum şi din traiectoria cotaţiei ţiţeiului, cu implicaţii asupra cotaţiilor altor materii prime şi asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale.
Incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor potenţial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.
Sângerarea gingiilor ar putea fi un semn precoce al unei afecțiuni mult mai grave
Trump schimbă tactica în fața Iranului: „Deocamdată nu forțăm lucrurile”. SUA lasă presiunea economică să-și facă efectul
Șapte persoane, arestate după atacul asupra ambulanței din Cluj. Ce acuzații le aduc procurorii
De la aparat ortopedic la titlul de cea mai rapidă femeie din lume: Povestea fascinantă a Wilmei Rudolph
