Economistul Adrian Negrescu a avertizat, joi, că România se află într-o ”recesiune extrem de dură”, iar reducerea consumului începe să pună presiune pe mediul privat. El estimează că aproximativ 75.000 de locuri de muncă ar putea să dispară până la sfârșitul anului.
Inflația ar urma să crească semnificativ în lunile iunie și iulie, ceea ce va duce la o nouă scădere a puterii de cumpărare, a spus Adrian Negrescu, la Antena3.
Efectele se văd deja în economie. Oamenii și companiile cheltuiesc mai puțin în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, iar reducerea consumului începe să pună presiune pe mediul privat. În acest context, aproximativ 75.000 de locuri de muncă ar putea să dispară până la sfârșitul anului, estimează Negrescu.
Cele mai multe joburi ar putea fi pierdute în sectorul microîntreprinderilor, întrucât firmele se confruntă cu tot mai multe probleme financiare, anticipează economistul. Cele mai afectate domenii vor fi serviciile, comerțul alimentar și comerțul cu îmbrăcăminte și încălțăminte.
Negrescu a explicat că există companii mari din zona produselor de îmbrăcăminte ale căror vânzări au scăzut cu până la 60% în această perioadă. „Oamenii nu prea mai accesează servicii. În comerțul cu îmbrăcăminte și încălțăminte este o situație foarte, foarte dificilă”, a spus el.
Cel mai prost scenariu în care ne putem afla
Potrivit economistului, România a intrat într-o zonă de „sevraj economic”, cu o creștere economică aproape de zero și cu o inflație foarte mare, ceea ce o apropie de stagflație - o combinație periculoasă între stagnare economică și scumpiri accelerate. „Este cel mai prost scenariu în care se putea afla România”, a avertizat economistul.
Acesta a explicat că investitorii stau în expectativă și păstrează banii, nu mai creează locuri de muncă, nu mai fac investiții noi și sunt mult mai prudenți inclusiv în relațiile comerciale, deși înainte acceptau să livreze marfă și să primească plata după două sau trei luni.
Adrian Negrescu a subliniat, însă, că România nu se află acum într-o criză economică totală, ci într-o recesiune severă. Diferența este că în recesiune vânzările scad puternic și apar probleme în economie, dar activitatea nu se blochează complet, a explicat el.
„Nu suntem în scenariul catastrofal, dar suntem într-o recesiune extrem de dură”, a menționat Negrescu.
Economia rămâne în recesiune
Datele Institutului Național de Statistică atestă că economia României rămâne în recesiune și în 2026. PIB-ul a scăzut în primul trimestru din acest an cu -0,2% față de ultimul trimestru de anul trecut. Comparativ cu același trimestru din 2025, economia României a scăzut cu 1,5%.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus estimările privind creșterea economiei românești în acest an, până la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza în octombrie, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională.
Pe de altă parte, rata anuală a inflației a crescut în luna aprilie 2026 până la 10,7%, arată datele Institutului Național de Statistică.
În martie 2026, a fost 9,87%, iar în februarie la 9,3%.
Inflația ar putea să scadă abia din septembrie și să ajungă spre 4% la final de an, dar atenuarea efectelor recesiunii depinde însă de fondurile europene: dacă reușim să atragem fondurile europene, recesiunea ar putea fi una ușoară, atrag atenția economiștii.
Pe de altă parte, România nu se confruntă doar cu o încetinire economică temporară/recesiune tehnică, ci cu o problemă structurala mai profundă de competitivitate, arată consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Acesta a arătat că în ultimii ani, modelul de creștere economică și-a atins limitele, iar riscul principal este pierderea capacității productive și a bazei industriale şi încetinirea sau chiar stoparea convergenţei reale a economiei.
Iar toate aceste probleme survin într-un context economic mondial foarte complicat. Banca Centrală Europeană avertizează că economia mondială intră într-o perioadă de risc ridicat, în care războiul dintre SUA și Iran, tensiunile comerciale globale și nivelul ridicat al datoriilor publice s-ar putea combina și declanșa un nou șoc financiar internațional.
