Europa și America de Nord ar putea deveni în următoarele decenii zone cu risc crescut pentru transmiterea virusului chikungunya, pe măsură ce schimbările climatice extind aria de răspândire a țânțarilor, avertizează un nou studiu.
Cercetarea, publicată în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology și realizată de oameni de știință din China, arată că 139 de țări sau regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru chikungunya, o boală virală transmisă prin înțepătura țânțarilor.
Aceste regiuni reprezintă aproximativ 21,3% din suprafața terestră a globului.
Virusul chikungunya provoacă o infecție numită febra chikungunya, care are de obicei o evoluție acută, cu simptome asemănătoare gripei, dar cu o caracteristică importantă: dureri articulare foarte intense.
Cele mai frecvente simptome sunt:
- febră bruscă
- dureri severe la articulații (mâini, picioare, genunchi)
- dureri musculare
- dureri de cap
- erupții cutanate
- oboseală accentuată
Deși rar este letală, boala poate fi foarte neplăcută, iar durerile articulare pot persista săptămâni sau chiar luni la unele persoane.
Nu există un tratament antiviral specific. De regulă, se tratează simptomatic (odihnă, hidratare, medicamente pentru febră și durere).
Virusul se va extinde mult spre nord
„În scenariile de schimbare climatică, virusul se va extinde și mai mult spre nord, în zonele temperate, în special în nord-estul Americii de Nord, centrul Europei și Asia de Est”, a declarat dr. Ye Xu, coautor al studiului, citat de Euronews.
Chikungunya este transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, o specie care prosperă în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane. Totuși, cercetătorii arată că schimbările climatice și mobilitatea populației contribuie la extinderea țânțarilor purtători de virus și la apariția de noi variante virale.
În timpul unui focar din 2005–2006 din regiunea Oceanului Indian, oamenii de știință au identificat o mutație a virusului care i-a permis să se adapteze mai ușor la o altă specie de țânțar, cunoscută drept țânțarul-tigru asiatic.
„Pentru că acest țânțar tolerează mai bine temperaturile mai scăzute, încălzirea globală ar putea permite instalarea lui în zone care înainte erau prea reci”, a explicat dr. Yang Wu, alt coautor al studiului.
„Atunci când țânțarii potriviți se stabilesc într-o zonă, crește probabilitatea transmiterii locale a chikungunya.”
Căldura accelerează dezvoltarea virusului
Cercetătorii au mai constatat că temperaturile mai ridicate accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarului. Între 18 și 28 de grade Celsius, virusul devine transmisibil de aproximativ patru până la cinci ori mai repede, ceea ce crește semnificativ riscul de izbucnire a focarelor.
Studiul avertizează că chikungunya a devenit o amenințare globală pentru sănătate, cu transmitere locală raportată în 114 țări, ceea ce pune peste trei sferturi din populația lumii la risc.
Rata de mortalitate este estimată la aproximativ 1,3 la 1.000 de cazuri.
Posibile focare viitoare
Pentru a estima extinderea viitoare a bolii, cercetătorii au analizat zeci de mii de înregistrări geografice privind prezența virusului și a celor două specii de țânțari purtători, modelând evoluția distribuției lor până în anul 2100, în funcție de 16 scenarii climatice elaborate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC).
Rezultatele arată că, indiferent de scenariul de emisii, zone precum centrul și nordul Europei, nord-estul Americii de Nord și estul Asiei apar în mod constant ca posibile focare viitoare.
În prezent, virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile sunt în principal importate de persoane care au călătorit în regiuni tropicale sau subtropicale.
Cercetătorii subliniază că răspândirea bolii este determinată în mod direct de vectorii săi, adică de țânțarii care o transmit.
În 2025, la nivel global au fost raportate peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății.
Fără panică
Autorii studiului atrag atenția că povara bolii ar putea crește semnificativ în contextul schimbărilor climatice și al modificării distribuției bolilor infecțioase.
„Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească din timp”, a avertizat dr. Xu.
Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea populațiilor de țânțari, instruirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a bolii, întărirea controlului vectorilor și dezvoltarea unor planuri de răspuns rapid la focare.
Cercetătorii subliniază că aceste măsuri sunt deosebit de importante în regiunile temperate, unde boala nu a reprezentat până acum o problemă de sănătate publică obișnuită. Ei recomandă ca țări precum Marea Britanie, Germania, Statele Unite, China și Japonia să înceapă din timp supravegherea vectorilor și pregătirea sistemelor de diagnostic, înainte de 2040.
Economist: 75.000 de locuri de muncă ar putea dispărea până la finalul anului. România e într-o zonă de „sevraj economic”
Vom plăti mai mult pentru încălzire: România are cele mai mici stocuri de gaze din ultimii 5 ani
Traian Băsescu și-a redobândit cetățenia Republicii Moldova. Maia Sandu: Vă așteptăm acasă!
Universitatea Craiova a luat decizia finală în cazul lui Ștefan Baiaram
