Cercetările recente despre ideea de „moștenire” personală arată că modul în care oamenii se gândesc la ceea ce vor lăsa în urmă după moarte poate avea efecte importante asupra sănătății mintale și asupra sensului pe care îl dau propriei vieți.
Deși preocuparea pentru moștenire este asociată adesea cu vârsta înaintată, specialiștii susțin că aceasta poate începe încă din tinerețe și poate contribui la bunăstarea psihologică pe tot parcursul vieții, scrie BBC.
„Toată lumea lasă o moștenire, fie că își dă seama sau nu”, spune Beth Hunter, cercetătoare la Bowling Green State University.
Studiile arată că moștenirea nu înseamnă doar bani, proprietăți sau opere artistice, ci poate fi împărțită în trei categorii: biologică, materială și una legată de valori și credințe.
Un domeniu important de cercetare privește „moștenirea biologică”. Pe lângă transmiterea genelor prin copii, oamenii aleg tot mai des să își doneze organele sau chiar întregul corp pentru știință.
În SUA, aproximativ 170 de milioane de persoane sunt înregistrate ca donatori de organe, iar în 2021 au fost înregistrate peste 26.000 de donații de corpuri pentru cercetare și educație medicală.
Un studiu realizat în Belgia pe peste 100 de persoane care și-au donat corpul științei a arătat că principalul motiv a fost „dorința de a contribui la progresul științei” (57%). Alte motive importante au fost altruismul și recunoștința față de sistemul medical, însă 16% dintre participanți au spus că voiau „să dea un sens propriei morți”.
Acest lucru este valabil și pentru cei cu probleme de sănătate, cum este cazul activistei Susan Potter, care suferea de cancer, diabet și artrită și care și-a donat corpul proiectului „Visible Human”. Corpul ei a fost congelat și secționat în 27.000 de imagini pentru a crea un „cadavru virtual” folosit în pregătirea studenților la medicină.
Alte cercetări coordonate de Beth Hunter asupra femeilor care au supraviețuit cancerului au arătat că multe dintre participante își doreau ca moștenirea lor să îi determine pe membrii familiei să adopte comportamente sănătoase și să facă investigații medicale preventive.
Potrivit lui Hunter, „a lăsa o urmă” devine foarte important pentru persoanele confruntate cu posibilitatea morții și sugerează că această nevoie ar putea chiar încuraja participarea pacienților la studii clinice.
Cercetările privind îngrijirea paliativă indică faptul că activitățile de tip „legacy”, cum pot fi jurnale, albume, scrisori pentru cei dragi sau „testamente etice”, pot reduce depresia și anxietatea la pacienții aflați în faze terminale ale vieții. Aceste activități îi ajută și să gestioneze mai bine procesul emoțional al despărțirii.
Un alt rezultat important al studiilor este că oamenii nu vor să lase în urmă doar bunuri materiale, ci mai ales valori.
Un studiu realizat pe 38 de femei de vârste diferite a arătat că participantele doreau să transmită experiențe, credințe și lecții de viață, prin comportament, spiritualitate sau prin înregistrarea propriilor povești.
Într-un alt studiu, persoane de peste 65 de ani care au redactat documente despre valorile lor au declarat că experiența le-a adus liniște sufletească și acceptarea trecutului. Un participant a descris acest proces drept „un dar concret”, iar altul a spus că „îți amintește prin ce ai supraviețuit, ce obstacole ai înfruntat și ce principii te-au ajutat să le depășești”.
Conceptul a fost analizat încă din 1950 de psihanalistul Erik Erikson, care a introdus termenul de „generativitate” – preocuparea pentru binele generațiilor viitoare. El considera că lipsa acestei dimensiuni poate afecta negativ evoluția psihologică și chiar sănătatea individului.
Psihologii contemporani susțin că reflecția asupra propriei moșteniri poate transforma „anxietatea față de moarte” într-o „reflecție asupra morții”.
„Moartea se află, de fapt, în centrul psihologiei motivației de a lăsa o moștenire. Atunci când ni se amintește de moarte, ne amintim că nu vrem să murim, ci vrem să trăim”, spune Kimberly Wade-Benzoni, profesoară de management și organizații la Fuqua School of Business din cadrul Duke University, Carolina de Nord
C.S.
Comportament ciudat observat la animalele „de oraș”. Și păsările și rozătoarele sunt afectate
Irineu Darău acuză fosta conducere ADR că a folosit bani din PNRR pentru salarii. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge”
Noua lege a salarizării: Dispar 87 de sporuri. 44% din bugetari rămân cu salariile actuale, ceilalți vor primi majorări. Salariile judecătorilor, mult peste grilă
Miza financiară imensă pentru barajul dintre FCSB și FC Botoșani
