Factorii care ne modelează parcursul îmbătrânirii nu vin doar din interior. Deși genele joacă un rol extrem de puternic în acest proces, un nou studiu global sugerează că nu contează doar de unde provin strămoșii noștri, ci și locul geografic în care trăim.
Mediul are puterea de a modifica modul în care genele se comportă. Acest lucru înseamnă că doi oameni cu un profil genetic similar pot avea tipare de îmbătrânire complet diferite și riscuri distincte de îmbolnăvire.
„Pentru prima dată, am analizat în profunzime oameni din întreaga lume”, declară geneticianul Michael Snyder de la Universitatea Stanford. „Acest lucru ne permite să vedem ce proprietăți, cum ar fi metaboliții și microbii, sunt corelate cu etnia și care dintre ele sunt influențate de geografie”, a mai spus acesta, conform Science Alert.
Pentru a elucida diferențele dintre presiunile genetice și cele de mediu asupra corpului uman, Snyder și colegii săi au profitat de mobilitatea lumii moderne. Ei au recrutat 322 de participanți care au reprezentat linii ancestrale din Europa, Asia de Est și Asia de Sud, mulți dintre ei stabiliți acum în alte colțuri ale lumii.
Cercetătorii nu s-au limitat la analiza ADN-ului, ci au inclus o gamă largă de biomarkeri de sănătate: proteine, grăsimi, bacterii intestinale, markeri imunitari și metaboliți. Toate aceste piese au oferit o imagine biologică completă.
Ce se întâmplă în momentul în care schimbi mediul
Rezultatele au arătat că moștenirea ancestrală nu se șterge prin simpla mutare. Oamenii cu origini comune au păstrat o bază genetică, metabolică și un microbiom intestinal similar, indiferent unde trăiau. De exemplu, cei de origine est-asiatică aveau tipare distincte în metabolismul grăsimilor, în timp ce europenii prezentau un microbiom mai diversificat.
Cu toate acestea, traiul departe de casă a declanșat modificări moleculare evidente, cele mai surprinzătoare fiind legate de vârsta biologică, adică starea reală de uzură a celulelor și țesuturilor, spre deosebire de vârsta cronologică din buletin.
Est-asiaticii care s-au mutat în afara Asiei de Est au prezentat o îmbătrânire biologică mai rapidă decât cei rămași în regiunea natală. În cazul europenilor, s-a înregistrat însă fenomenul invers: cei care locuiau în Europa aveau o vârstă biologică mai avansată decât europenii mutați în America de Nord.
„Am fost uimiți de cât de consecvent a influențat etnia imunitatea și metabolismul, chiar și când oamenii s-au mutat la mii de kilometri distanță”, spune geneticianul Richard Unwin de la Universitatea din Manchester.
Rolul crucial al microbiomului
„Totuși, este la fel de clar că locul în care trăim poate devia căile moleculare cheie. Acest lucru dovedește că medicina de precizie trebuie să reflecte diversitatea globală reală, nu o singură populație”, a mai declarat acesta.
Oamenii de știință cred că aceste discrepanțe sunt determinate de o combinație de factori: dieta, expunerea la poluare, stresul, stilul de viață și modificările microbiomului după relocare.
Microbiomul pare să dețină un rol esențial. Anumite bacterii intestinale au fost asociate cu modificări ale unor grăsimi numite sfigolipide, care, la rândul lor, s-au dovedit legate de genele implicate în menținerea telomerilor, capetele protectoare ale cromozomilor, a căror scurtare dictează îmbătrânirea.
Nivelurile crescute de sfigolipide sunt asociate cu riscuri cardiovasculare mari, rezistență la insulină și neurodegenerare.
Studiul, publicat în revista Cell, nu indică faptul că o etnie îmbătrânește mai bine decât alta, ci avertizează că recomandările medicale și nutriționale nu pot funcționa după modelul universal. Ele trebuie adaptate atât în funcție de istoricul genetic, cât și de coordonatele geografice actuale ale pacientului.
Cseke Attila începe reforma spitalelor: Banii nu vor mai fi alocați după numărul de paturi, ci după pacienții tratați
Iranul anunță că analizează o nouă ofertă de pace, Trump spune că negocierile sunt ”pe muchie de cuțit”
Ziua 1548 Incendiu la încă o rafinărie, aproape toate uzinele din centrul Rusiei sunt paralizate (Foto & Video) Putin anunță exerciții nucleare cu lansări de rachete
Prima ofertă primită de Universitatea Craiova după ce a devenit campioană
