ANAF se uită tot mai atent la veniturile persoanelor fizice și, mai ales, la banii care nu au fost declarați sau a căror proveniență nu poate fi justificată.
Fiscul a început o campanie amplă pentru veniturile care trebuiau declarate prin Declarația Unică. Sunt luate la rând veniturile din 2021, 2022, 2023 și 2024, iar numărul deciziilor de impunere ar putea ajunge la sute de mii pentru fiecare an, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Aceeași persoană poate apărea însă cu venituri nedeclarate în mai mulți ani, astfel că numărul contribuabililor vizați este mai mic decât cel al deciziilor emise.
O parte importantă a informațiilor folosite de ANAF provine de la administrațiile fiscale din alte state, prin mecanismele de schimb de date. Potrivit Profit.ro, numai în cazul județului Cluj, pentru un singur an, Fiscul a primit informații despre venituri nedeclarate ale aproximativ 60.000 de persoane.
Campania se desfășoară etapizat, începând cu veniturile aferente anului 2021, și ar urma să ajungă până la cele din 2024, până la sfârșitul lunii octombrie.
ANAF anunțase deja că, începând cu 27 iulie, emite decizii de impunere din oficiu pentru persoanele care au realizat în 2021 venituri pentru care exista obligația depunerii Declarației Unice, dar nu au depus documentul sau nu au declarat toate veniturile.
Banii din străinătate ajung în bazele de date ale ANAF
În cazul veniturilor din străinătate, ANAF primește informații de la autoritățile fiscale ale altor state. Printre acestea se pot afla, de exemplu, venituri din închirierea unor proprietăți prin platforme precum Airbnb sau Booking ori câștiguri din criptomonede.
Dacă Fiscul primește informații despre venituri obținute în altă țară și persoana respectivă figurează în continuare ca rezident fiscal în România, aceasta poate ajunge în atenția inspectorilor.
Asta nu înseamnă însă că orice sumă identificată în străinătate generează automat taxe suplimentare în România. Pot exista, de exemplu, persoane care și-au plătit taxele în alt stat, dar nu și-au clarificat situația privind rezidența fiscală. În astfel de cazuri sunt necesare documente pentru stabilirea situației fiscale reale.
Consultanții Ernst & Young România atrag atenția, într-o analiză citată de News.ro, că veniturile din străinătate pentru care există obligația declarării în România trebuie incluse în Declarația Unică, chiar dacă nu apar în datele precompletate puse la dispoziție de ANAF.
Explicația este că informațiile din alte state pot ajunge la Fisc după expirarea termenului de depunere a declarației.
Mai mult, datele primite prin schimburile internaționale pot fi analizate la câțiva ani după obținerea veniturilor. Astfel, verificările pot ajunge inclusiv la venituri și tranzacții realizate începând din 2021, dacă termenul de prescripție nu s-a împlinit.
ANAF verifică averile persoanelor fizice
În paralel cu această campanie privind veniturile nedeclarate, ANAF a intensificat în ultimii ani și verificările situației fiscale personale. Acestea urmăresc, în esență, dacă veniturile declarate de o persoană sunt în concordanță cu patrimoniul și banii de care aceasta dispune.
Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF) este structura ANAF specializată în astfel de verificări.
Potrivit datelor ANAF citate de EY România, în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost finalizate 1.102 acțiuni de control privind situația fiscală a persoanelor fizice.
În urma lor, Fiscul a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și a instituit măsuri asigurătorii de aproape 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre pentru recuperarea sumelor datorate.
Cele mai mari creanțe fiscale stabilite în această perioadă au fost de 23,1 milioane de lei în Prahova și de 22,5 milioane, respectiv 21,6 milioane de lei, în două controale distincte din București.
Doar în mai 2026, 56 de decizii de impunere au dus la obligații fiscale suplimentare de 54,6 milioane de lei.
Ce probleme găsesc cel mai des inspectorii
Una dintre cele mai frecvente probleme descoperite în timpul controalelor este existența unor bani a căror proveniență contribuabilul nu o poate justifica.
Printre situațiile identificate de inspectori se numără depuneri de numerar în conturi bancare personale sau în conturile unor firme în care contribuabilul deține participații, cumpărarea cu numerar a unor bunuri mobile sau imobile, împrumuturi acordate propriilor firme și majorări de capital social.
Au existat și cazuri în care contribuabilii au susținut că banii provin din străinătate, dar explicațiile nu au putut fi confirmate prin schimbul de informații cu autoritățile fiscale din țările respective.
Alte explicații întâlnite în timpul controalelor au fost existența unor economii păstrate în numerar sau primirea banilor de la alte persoane fizice.
Problema apare atunci când contribuabilul nu poate prezenta documente care să demonstreze proveniența banilor și faptul că dispunea de sumele respective în perioada verificată.
Inspectorii au identificat și venituri nedeclarate din închirierea unor bunuri, activități independente, tranzacții cu titluri de valoare și venituri obținute din străinătate.
Când se ajunge la impozitul de 70%
Regimul cel mai dur se aplică banilor pentru care autoritățile fiscale nu pot identifica sursa.
Începând cu 1 iulie 2024, veniturile a căror sursă nu poate fi identificată sunt impozitate cu 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități.
Asta nu înseamnă că orice venit pe care o persoană a omis să îl declare este taxat automat cu 70%. Cota se aplică veniturilor pentru care sursa nu poate fi identificată de autoritățile fiscale.
Pot exista și situații în care ANAF și contribuabilul au opinii diferite privind proveniența banilor sau documentele necesare pentru justificarea lor. În acest caz, contribuabilul poate contesta decizia Fiscului pe cale administrativă și ulterior în instanță.
Cine intră în categoria persoanelor cu avere mare
ANAF urmărește separat și persoanele fizice cu avere mare (PFAM). În această categorie intră persoanele fizice rezidente în România cu o avere estimată la peste echivalentul a 25 de milioane de euro.
Grupul persoanelor fizice cu avere mare este întocmit și actualizat de ANAF și poate include, potrivit EY România, și soțul sau soția persoanei respective, precum și rudele și afinii până la gradul al II-lea.
Extinderea accesului la informații fiscale, inclusiv la date primite din alte țări, face ca ANAF să poată identifica mai ușor diferențele dintre veniturile declarate de o persoană și banii sau bunurile de care aceasta dispune.
Întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Ce este permis, ce e interzis și de ce contează aparența de imparțialitate
România pierde un sportiv de perspectivă: Theodor Proca și-a anunțat plecarea în SUA
Sondaj: Facebook domină informarea online, dar românii au mai multă încredere în TV. TikTok, preferat de tineri și alegătorii AUR
Președintele la mănăstire, școala sub cădelniță. Credința e liberă, rolul public nu e opțional
