O cercetare recentă sugerează faptul că între bacteriile din intestin și din cavitatea bucală și trăsăturile de personalitate psihopatică ar putea exista o legătură.
Cu cât aflăm mai multe despre microbiom, cu atât realizăm mai clar impactul său profund asupra personalității noastre. Știam deja că bacteriile din organism ne influențează emoțiile și răspunsul la frică, însă o nouă cercetare indică faptul că influența lor se extinde până la trăsăturile psihopatice, scrie Science Alert.
Psihopatia este un tip de personalitate caracterizat prin lipsă de empatie, tendințe antisociale, impulsivitate și egoism. Deși aceste manifestări au fost asociate istoric cu modificări structurale în cortexul prefrontal și în zonele temporo-limbice ale creierului, modelele neurocognitive tradiționale s-au dovedit insuficiente pentru a oferi o explicație biologică completă.
O echipă de cercetători condusă de Carolina Costa, cercetător în științe biomedicale la Universitatea din Porto (Portugalia), a emis ipoteza că bacteriile din corp ar putea juca un rol activ în această ecuație.
Studiul a fost realizat pe 200 de adulți sănătoși, care au completat chestionare de evaluare a trăsăturilor psihopatice și au oferit mostre de sânge, salivă și materii fecale.
Trei tipuri de bacterii
Când cercetătorii au comparat datele participanților, au descoperit că o abundență crescută a trei tipuri specifice de bacterii din microbiom se asociază pozitiv cu trăsături psihopatice mai accentuate.
Printre acestea se numără allisonella, un gen bacterian asociat anterior cu inflamațiile din organism, care la rândul lor sunt corelate cu anxietatea și depresia.
Prevotella este o altă bacterie legată în trecut de tulburări neuropsihiatrice și suspectată că influențează procesarea emoțională. Iar în cazul Cloacibacillus evryensis, asocierea sa ar putea fi explicată prin rolul de producător al acidului gama-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător implicat în controlul impulsurilor.
În mod interesant, o specie din microbiomul oral, Treponema vincentii, a prezentat o asociere negativă: nivelurile sale mai ridicate au fost legate de markeri mai scăzuți de psihopatie, se arată într-un raport publicat de jurnalul Translational Psychiatry.
Cercetătorii subliniază că studiul evidențiază doar corelații din date și nu demonstrează o relație de cauzalitate directă. Cu toate acestea, rezultatele sugerează o amprentă biologică măsurabilă.
În viitor, acești microbi și compușii lor metabolici ar putea servi drept biomarkeri utili pentru clinicieni în identificarea timpurie a persoanelor care prezintă trăsături psihopatice.
