De câte ori dau pe România TV aflu că mai e un capăt de ață până ce se va dovedi că primărița ,,rezist” Clotilde Armand a furat voturi din peștera lui Aladin din Sectorul 1 București.
N-am răbdare să stau să aflu ce comentează propaganda, pentru că am auzit de prea multe ori discursurile și nu mai am răbdare. Dar a doua zi, seara, când dau iar pe România TV sunt anunțat că mai e un capăt de ață până se va dovedi…
Habar nu am dacă Clotilde&company au furat voturi, de la început lucrurile mi-au părut prea încâlcite și prea ascunse ca să merite să le descurc eu. Nici n-am de gând să încerc să descurc aici ițele, n-am destule elemente să o fac, e treaba profesioniștilor din magistratură și cu asta basta.
Ce mă interesează este cum se reflectă acest lucru în spațiul public, pentru că reflectarea aceasta este ce mă intrigă.
De la început trebuie spus că ancheta începută de procurori este un lucru corect și necesar, atât din punct de vedere politic cât și social, chiar dacă BEC s-a pronunțat asupra chestiunii.
Nu e normal ca asupra rezultatului alegerilor la această primărie să planeze acuze, chiar dacă ele au fost formulate de oponentul care le-a pierdut.
Dan Barna să fi fost, ca să țin spatele tuturor acuzațiilor, eu aș fi cerut o anchetă penală ca adversarii să nu aibă ce mai spune pe această cauză.
Dar USR tace, Dan Barna tace, Clotilde Armand tace, iar când se ridică cumva tăcerea de peste problemă n-auzim din partea dumnealor decât veșnicele acuze politicianiste, care nu demonstrează nimic și nu limpezesc nimic, ba dimpotrivă, amestecă mai tare bucăți de realitate cu bucăți de nerealitate ca să sporească şi mai tare confuzia.
Mutarea cercetării penale la SS pe motiv că este și un procuror implicat în chestiune mi se pare o acțiune nefericită. SS-ul ar trebui să ancheteze separat comportamentul procurorului, ca să determine dacă a făcut sau nu ceva penal, n-ar avea voie să ancheteze toată speța.
Chiar de nu va fi desființat, ancheta sa va putea fi contestată în instanță și s-ar putea merge până la CEDO pe vicii de procedură. Ar trebui să disjungă un dosar din speță și să se ocupe de el.
Cel mai bine ar fi să urmărească desfășurarea anchetei și la terminarea ei să preia, să extragă cazul procurorului din totalitate. Bineînțeles că nu e așa și uite cum se polarizează aiurea taberele din cauza intervenției SS.
Mai departe se naște o întrebare legitimă: ce moșmondește acolo SS, de nu vine cu concluzii de când a preluat cazul? Apoi, dacă în jumătate de an n-a făcut nimic altceva decât să o audieze pe primăriță și să constate că și dumneaei a întrat în camera cu sacii de voturi – parcă știam asta de acum un an, imediat după numărarea voturilor - atunci trebuie să-i spunem domnului Kelemen Hunor că SS ar trebui desființată pe motive de incompetență profesională, nu că așa cere MCV.
Dosarul ăsta ar putea fi cântecul de lebădă al SS, dar, dacă procurorii ar trudi cu adevărat, ar putea fi triumful lor, ar putea, prin rezultate, să justifice existența secției.
Nu cred că se va întâmpla nimic din toate astea și SS va merge la desființare, iar dosarul va fi trimis la parchet sau la DNA și circul va fi luat de la capăt.
Imaginile filmate din camera cu saci și prezentate obsesiv de televiziunile prietene cu domnul Ciolacu nu demonstrează până acum decât că reprezentanți ai USR au fost acolo, atât. Deocamdată nu demonstrează că unul sau altul a înlocuit sau a furat voturi.
Că unii au interes să prezinte lucrurile ca pe o mare furăciune, de exemplu Romprest, de exemplu PSD, e o chestiune care ține de politica banului scurs din primărie, nu de imparțialitatea Justiției.
Faptul că chestiunea cu ancheta s-a lungit prea mult și că presiunea asupra Romprest crește, iar adunarea de semnături pentru destituirea lui Armand durează de două luni – apropo, USR a adunat în două luni de 10 ori mai multe semnături pentru inițiativa lor moartă și îngropată ,,fără penali” – duce la vehicularea în spațiul public a unor idei care să țină aprinsă flacăra conflictuală pe această temă.
Uite așa ajunge Marcel Ciolacu cel din opoziție, în pană de idei, să ceară ședință CSAT pe tema anchetei făcută de SS.
Cerința este o aberație, ancheta este legală și-și urmează cursul tot legal, că lucrurile se derulează prea încet după placul domnului Cioalacu e cu totul altă chestiune.
Nici nu s-a auzit ca cineva să se amestece în anchetă, nici domnul Ciolacu n-a prezentat vreun fapt asemenea. Mersul de melc al anchetei e o chestiune pur procedurală care ține de justiție, nu de CSAT. Și nu există vreun motiv ca ancheta să atenteze la siguranța națională sau la existența democrației românești.
Marcel Ciolacu crede că prezentând lucrurile astfel ține trează atenția opiniei publice și-l poate implica în scandal pe Iohannis, ca să-l mai maculeze un pic.
Sau poate că, neavând ce să ,,livreze” simpatizanților strânși în fața ecranelor antenei trei, a supralicitat chestiunea. Fața lungă și tristă a domnului Ciuvică afișată pe când asculta perorația liderului de partid mă îndreptățește să cred că așa s-a întâmplat.
Deci în anchetarea doamnei Clotilde Armand nu apare nimic nou, deocamdată. Și dacă nu apare, nu trebuie să credem că lucrurile s-au tranșat într-un fel sau altul, trebuie să așteptăm să vedem ce se va mai întâmpla.
Până la un rezultat al anchetei, seară de seară, România TV ne va bombarda cu informația că până la dovedirea vinovăției primăriței ,,rezist” mai este doar un capăt de ață. Un capăt de ață dintr-un ghem numai bun de cărat cu roaba…
Să ne reamintim câteva dintre cele mai importante aspecte legate de scandalul voturilor date pentru Primăria Sectorului 1:
