Europa se încălzește mai rapid decât media globală, iar milioane de gospodării plătesc deja prețul în ceea ce privește sănătatea, facturile și nopțile nedormite.
Răcirea unei locuințe a trecut de la o problemă de confort la o problemă de siguranță.
Acest articol arată ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică pe timpul verii, de ce aerul condiționat nu ne va salva și cum arată soluțiile echitabile și durabile pentru cetățeni, orașe și factorii de decizie politică.
Prinși în căldură
Sărăcia energetică de vară se referă la gospodăriile care nu pot menține un confort termic interior adecvat din cauza accesului insuficient sau inaccesibil la sisteme de răcire.
Un sondaj UE din 2023 a constatat că 26% dintre cetățeni nu își puteau menține locuințele răcite confortabil; aproape 35% se încadrau în grupul cu cele mai mici venituri.
Potrivit studiilor, răcirea deficitară are legătură cu 46.400 - 60.000 de decese în plus în Europa în vara anului 2022. 89% dintre aceste decese s-au înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta de 65 de ani sau peste.
Ce anume menține căldura
Orașele Europei nu au fost proiectate pentru căldura pe care o primesc acum. Betonul și asfaltul absorb căldura toată ziua și o eliberează noaptea (efectul de „insulă termică urbană”).
Aproape 75% din fondul imobiliar este ineficient. Cele mai multe locuințe au fost construite fără ca proiectanții să se gândească la performanța termică din timpul verii, iar riscul este inegal: chiriașii, adică 31% din populația UE, nu pot renova, iar programele de modernizare ajung rareori la ei.
Femeile se confruntă cu bariere suplimentare, de la toleranța fiziologică la căldură până la preocupări legate de siguranță în exterior.
Directiva privind performanța energetică a clădirilor impunea statelor membre să prezinte planuri naționale de renovare a clădirilor până în decembrie 2025. Important este cât de mult ajung aceste planuri la cei mai expuși.
Capcana electrocasnicelor
Confruntându-se cu o clădire pe care nu o pot schimba, multe gospodării apelează la electrocasnicele pe care le pot schimba. Un aparat de aer condiționat aduce ușurare și poate chiar salva vieți, dar crește facturile la electricitate, eliberează căldură reziduală pe străzile supraîncălzite și alimentează efectul de insulă termică urbană.
În Grecia, în iulie 2025, un singur val de căldură a crescut prețurile en-gros la electricitate cu 45% într-o singură zi, a împins cererea spre 10.000 de megawați și a plasat întreaga rețea în alertă de urgență, un avertisment despre ce înseamnă cererea negestionată de putere de răcire pentru rețelele de care toată lumea depinde și pentru care toată lumea plătește.
Măsurile pasive, cum ar fi tragerea jaluzelelor, utilizarea ventilatoarelor, acoperișurile reflectorizante și ecologizarea urbană, sunt ieftine și cu efecte dovedite. Accesul sporit la răcirea activă tinde să crească consumul general, motiv pentru care eficiența și echitatea trebuie să avanseze laolaltă.
Prețul răcoririi
Un sondaj din 2026 realizat de Agenția Europeană de Mediu și Eurofound a constatat că aproape două treimi dintre respondenții cei mai puțin înstăriți nu își permiteau să își mențină locuințele răcoroase vara; 49% din chiriași sunt în această situație.
Datele UE privind restanțele la facturile de utilități întăresc acest lucru: aproape jumătate dintre gospodăriile cu restanțe au raportat că nu au putut să își mențină locuințele răcoroase în vara anului 2022, comparativ cu cei 24% fără restanțe. Decalajul este mare, în creștere și necesită măsuri urgente.
Ce trebuie să facă Europa acum
Trei eșecuri stau la baza sărăciei energetice de vară:
- date invizibile;
- renovări inaccesibile;
- energia inaccesibilă.
Indicatorul HC070 din statisticile UE privind veniturile și condițiile de viață a fost colectat doar de trei ori în 16 ani (2007, 2012 și 2023). Colectarea regulată a datelor este condiția minimă pentru politici specifice. Fără aceasta, cei mai vulnerabili rămân invizibili din punct de vedere statistic.
Programele de renovare trebuie să impună performanțe termice de vară, alături de izolația de iarnă, și să ajungă la chiriași, nu doar la proprietari. Tinerii închiriază în mod disproporționat, au cea mai mică capacitate de adaptare și se confruntă cu decenii în care condițiile din locuințe se vor înrăutăți.
Orașele se află în prima linie: Convenția Primarilor susține raportarea sărăciei energetice de vară, iar acțiunile locale trebuie să fie finanțate.
Tarifele energetice trebuie să protejeze consumatorii cu venituri mici în perioadele de căldură. Generarea de energie solară și cererea de răcire se aliniază în sudul și centrul Europei, făcând din stabilirea prețurilor în funcție de ora de utilizare o oportunitate reală. Cetățenii care își întreabă furnizorul de energie sau reprezentantul local despre protecția tarifară de vară au dreptate să facă acest lucru. Răcirea este o chestiune de reziliență. Face parte din contractul social al Europei.
Autor: Marine Cornelis, ambasador digital al Săptămânii Europene a Energiei Durabile (EUSEW), director executiv al Next Energy Consumer
Această opinie editorială a fost realizată în colaborare cu European Sustainable Energy Week 2026. - cel mai mare eveniment anual dedicat surselor regenerabile și utilizării eficiente a energiei din Europa. #EUSEW2026 marchează a 20-a ediție și va reuni din nou comunitatea oamenilor cărora le pasă de construirea unui viitor energetic sigur și curat pentru generațiile următoare.