Bucureștiul, penultimul într-un clasament european al calității aerului. Ce măsuri promit autoritățile, după amenzi de sute de mii de lei

Bucureștiul, penultimul într-un clasament european al calității aerului. Ce măsuri promit autoritățile, după amenzi de sute de mii de lei
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Bucureștiul ocupă penultimul loc într-un clasament al calității aerului care compară 40 de mari orașe europene. Capitala României a obținut doar 17,9 puncte din 100, fiind depășită negativ numai de Atena, potrivit unui studiu publicat marți de campania europeană Clean Cities.

Tot marți, Garda Națională de Mediu a anunțat că susține măsurile pentru reducerea poluării transmise de Primăria Capitalei și Ministerul Mediului către Comisia Europeană. Instituția atrage atenția că, în ultimii șase ani, Primăria Bucureștiului a fost amendată cu 480.000 de lei pentru neîndeplinirea obligațiilor privind calitatea aerului.

Bucureștiul, aproape de ultimul loc. Ce arată studiul

Clasamentul european „Free to Breathe” 2026, realizat de campania Clean Cities, plasează Bucureștiul pe locul 39 din 40, cu calificativul F, cel mai slab posibil.

Potrivit Agerpres, studiul folosește date ale Agenției Europene de Mediu și analizează nivelurile poluării, respectarea viitoarelor limite europene, progresele din ultimul deceniu și măsurile adoptate în transport.

ADVERTISING

Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe analizate care nu respectă în prezent niciunul dintre cele patru standarde europene revizuite privind calitatea aerului, care vor deveni obligatorii în 2030.

Câteva dintre rezultatele studiului arată dimensiunea problemei:

  • Dioxidul de azot (NO2), poluant provenit în principal din traficul rutier, are o concentrație medie de 32,2 micrograme pe metru cub, cu peste 60% peste limita europeană stabilită pentru 2030. Bucureștiul are a treia cea mai mare concentrație dintre orașele analizate, după Atena și Torino.
  • Particulele fine PM2,5 ajung la o medie de 15,8 micrograme pe metru cub, cu aproape 60% peste limita de 10 micrograme prevăzută pentru 2030.
  • Doar 7% dintre arterele principale au piste de biciclete protejate, față de media de 33% a orașelor incluse în clasament.
  • Nicio stradă din jurul școlilor nu este închisă traficului auto printr-un program de tip „stradă școlară”, Bucureștiul fiind unul dintre cele zece orașe din studiu aflate în această situație.
ADVERTISING

Există și un indicator pozitiv: 29% din flota de autobuze a Capitalei este formată din autobuze electrice și troleibuze, peste media de 27% a orașelor analizate.

În ultimul deceniu, concentrația de dioxid de azot a scăzut în București cu 27,5%, dar progresul este mai lent decât media de 35,1% înregistrată în clasament.

Studiul nu reprezintă o evaluare oficială a respectării legislației europene și nu compară toate orașele continentului, ci 40 de mari orașe, pe baza unor indicatori comuni.

Amenzi de sute de mii de lei pentru autoritățile din București

În aceeași zi în care au fost publicate rezultatele studiului, Garda Națională de Mediu a anunțat că susține aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării incluse în documentele transmise Comisiei Europene de Primăria Capitalei și Ministerul Mediului. Instituția arată că autoritățile locale au fost sancționate în repetate rânduri pentru neîndeplinirea obligațiilor privind calitatea aerului.

ADVERTISING

În ultimii șase ani, Primăria Capitalei a primit amenzi în valoare totală de 480.000 de lei, iar sancțiunile aplicate primăriilor de sector au însumat 172.500 de lei, potrivit comunicatului Gărzii de Mediu, transmis de News.ro.

Comisarul general al instituției, Andrei Corlan, susține că măsurile cerute de inspectori în urma controalelor se regăsesc acum în planul transmis Comisiei Europene. „Asta înseamnă că activitatea de control nu se limitează doar la o presiune constantă prin aplicarea de amenzi, ci include și măsuri concrete care, iată, pot fi adoptate și puse în practică în perioada următoare”, a declarat Corlan.

Acesta a avertizat că poluarea aerului din București nu poate fi rezolvată prin intervenții izolate, ci necesită măsuri coordonate și planificate.

Ce măsuri au fost promise Comisiei Europene

Potrivit Gărzii de Mediu, traficul rutier și încălzirea locuințelor generează împreună 84% din emisiile de PM10 din București. Peste 18.000 de locuințe din Capitală folosesc încă pentru încălzire combustibili solizi, care contribuie la poluarea cu particule.

Printre măsurile comunicate Comisiei Europene se numără includerea a 15.000 de locuințe într-un program de înlocuire a sistemelor actuale de încălzire cu soluții cu emisii reduse sau zero.

Autoritățile propun și schimbarea modului în care sunt curățate străzile: interzicerea suflantelor și a măturării uscate, utilizarea aspiratoarelor stradale cu filtre HEPA și spălarea sub presiune a trotuarelor și rigolelor.

Garda de Mediu amintește că, iarna trecută, a aplicat amenzi de 800.000 de lei primăriilor de sector și unor agenți economici pentru curățarea necorespunzătoare a carosabilului după împrăștierea materialelor antiderapante, care au contribuit la creșterea poluării cu particule.

Măsurile privind încălzirea locuințelor fac parte dintr-un plan mai amplu, care include și restricții pentru vehiculele foarte poluante.

Planul Primăriei Capitalei include și restricții de circulație pentru mașinile poluante, în anumite zone ale orașului, precum și măsuri de sprijin pentru înlocuirea sistemelor de încălzire care folosesc combustibili solizi.

Documentele municipalității arată că măsurile ar putea reduce emisiile locale, dar nu garantează respectarea tuturor noilor limite europene în 2030.

Garda Națională de Mediu anunță că va continua controalele în București și în zona metropolitană și va urmări aplicarea măsurilor asumate de autorități în fața Comisiei Europene.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google