Cristian Mungiu a intrat din nou în istoria Festivalului de la Cannes, după ce a câștigat Palme d’Or pentru „Fjord”, la 19 ani după triumful cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”. Presa internațională apreciază premiul ca fiind o performanță majoră pentru regizorul român și pentru cinemaul european, dar victoria nu este întâmpinată unanim.
Pentru o parte a criticilor, filmul este o dramă matură despre polarizare, toleranță și ciocniri culturale. Alții însă consideră că juriul a ales un câștigător prea temperat, mai puțin puternic decât alte titluri din competiție.
„Fjord” este o dramă plasată în Norvegia și urmărește o familie de români care intră în conflict cu normele locale și cu instituțiile de protecție a copilului. Filmul atinge teme sensibile: diferențe culturale, valori conservatoare și progresiste, integrare, birocrație, familie și limitele toleranței în societăți care se revendică deschise.
The Guardian: O performanță rară, dar Cannes „a greșit” alegând „Fjord”
The Guardian notează că Mungiu obține pentru a doua oară cel mai important premiu de la Cannes, performanță care îl plasează într-un grup foarte restrâns de cineaști premiați de două ori cu Palme d’Or.
Cea mai dură reacție vine tot din The Guardian. Criticul Peter Bradshaw scrie că Festivalul de la Cannes „a greșit” anul acesta premiind filmul lui Cristian Mungiu. El descrie „Fjord” ca pe un film „foarte moderat” și consideră că nu are forța revelației pe care au avut-o filmele anterioare ale regizorului român.
„Fjord are manierismele procedurale ale regizorului, dar aici ele nu reușesc să lumineze vreun adevăr cu adevărat interesant. Filmul pare o construcție artificială de coproducție, dar, în mod clar, una care a impresionat acest juriu”, scrie criticul.
În cronica publicată după proiecție, Bradshaw caracteriza filmul drept straniu și neliniștitor, dar și ca pe o ratare parțială, reproșându-i că deschide multe teme fără să le ducă suficient de departe.
Reuters: conflict între valori conservatoare și progresiste
Reuters pune accentul pe subiectul filmului și îl prezintă ca pe o dramă culturală despre tensiunea dintre valori conservatoare și progresiste. Agenția notează că povestea urmărește un specialist IT român mutat în Norvegia, în satul natal al soției sale, unde familia ajunge în conflict cu normele locale privind creșterea copiilor.
Reuters citează și reacția președintelui juriului, Park Chan-wook, care a vorbit despre profunzimea artistică a filmului și despre mesajul său de toleranță. Din această perspectivă, „Fjord” este văzut drept un film despre cât de greu este, în practică, să coexiste sisteme de valori foarte diferite.
Associated Press: polarizare politică și „fundamentalism de stânga”
Associated Press descrie „Fjord” drept o dramă despre polarizare politică. AP subliniază că filmul pornește de la conflictul dintre o familie de români evanghelici și serviciile de protecție a copilului din Norvegia.
Agenția notează și că filmul atinge tema „fundamentalismului de stânga”, formulare care arată una dintre direcțiile cele mai sensibile ale dezbaterii deschise de Mungiu: cum poate o societate progresistă să devină, la rândul ei, rigidă sau intolerantă față de cei care nu îi împărtășesc codurile culturale.
Le Monde: contradicțiile societăților care se declară tolerante
Presa franceză interpretează filmul mai ales în cheia contradicțiilor interne ale societăților occidentale. Le Monde descrie „Fjord” ca pe un film despre fracturile și tensiunile societăților care se prezintă drept tolerante și deschise.
Publicația franceză vorbește despre parcursul „kafkian” al unei familii române într-un mic oraș norvegian, sugerând că miza filmului nu este doar conflictul dintre Est și Vest, ci și felul în care instituțiile pot transforma diferențele culturale în cazuri-limită.
Variety: o dramă solidă despre ordine și dezordine
Variety are o cronică favorabilă filmului. Publicația descrie „Fjord” ca pe o dramă puternică, construită în jurul tensiunii dintre ordine sistemică și dezordine individuală.
Publicația consideră filmul lui Mungiu drept o continuare a preocupării sale pentru personaje prinse în mecanisme sociale rigide, în care deciziile private ajung să fie judecate, reglementate sau zdrobite de instituții.
Screen Daily și The Hollywood Reporter: film mai puțin intens decât marile repere ale lui Mungiu
În presa anglo-americană de industrie, Screen Daily descrie filmul ca fiind mai puțin puternic decât promite subiectul, chiar dacă distribuția cu Sebastian Stan și Renate Reinsve a atras atenția.
The Hollywood Reporter remarcă, la rândul său, că „Fjord” nu se apropie de intensitatea anxioasă a filmului „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, reperul cu care Mungiu continuă să fie inevitabil comparat la Cannes.
Și o miză de industrie: Neon continuă seria de Palme d’Or
Presa americană de industrie a remarcat și un alt detaliu important: victoria filmului „Fjord” continuă seria excepțională a distribuitorului Neon, care a ajuns la al șaptelea Palme d’Or consecutiv cu un film din portofoliu.
Astfel, premiul lui Mungiu este văzut și ca parte a unei strategii de poziționare foarte eficiente în circuitul Cannes–Oscar, unde Neon a devenit unul dintre cei mai influenți jucători.
Vara aceasta, în Japonia, 24 de copii vor primi un medicament care le poate crește dinții. Ce înseamnă asta pentru pacientul român
Bolojan: 5 avantaje pentru România după ce a semnat acordul SAFE
Culisele luptei pentru Herăstrău (6): Până ies hârtiile din primărie, terasele se schimbă la față. Prăbușirea lanțului Il Calcio și transformarea lui Il Locale
Familia Klein, despre schimbarea denumirii stadionului din Hunedoara: Nu am cerut retragerea numelui Michael Klein, ci respectarea drepturilor legale
