Pentru a înțelege prezentul, e bine să te uiți, din când în când, în trecut. Ținând cont de acest principiu, am revăzut zilele trecute declarația făcută de Eduard Hellvig la momentul demisiei din poziția de director SRI.
Era 3 iulie 2023. De atunci au trecut aproape trei ani, iar în România cel mai mare serviciu de informații funcționează fără șef, în realitate, opac, fără a mai avea vreo legătură cu cetățenii, cei care plătesc pentru funcționarea lui.
Președintele României are datoria, conform Constituției, să propună o persoană pentru conducerea agenției, iar Parlamentul trebuie să valideze, prin vot, nominalizarea făcută de șeful statului.
Timp de un an și opt luni, în mandatul lui Klaus Iohannis, patru luni în cel interimar al lui Ilie Bolojan și încă un an în cel al președintelui Nicușor Dan, nu a existat nicio încercare oficială de desemnare, din partea celor doi președinți aleși, a unui nou director la SRI. Bolojan, fiind interimar, nu avea cum să facă acest lucru.
De la demisia lui Eduard Hellvig, în urma unei serii de evenimente politice grave, România a ajuns din stadiul de “pilon de stabilitate” în NATO și Uniunea Europeană, cum se transmitea pe canalele instituționale de către Klaus Iohannis, dar și de prim-miniștrii Ciucă și Ciolacu, într-unul de “vulnerabilitate” pentru stabilitatea europeană.
“Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu președintele României, căruia îi mulțumesc și cu acest prilej pentru susținerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului”, a spus Eduard Hellvig, într-o declarație publică, în data de 3 iulie.
“L-am informat și pe președintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Este o decizie ale cărei rațiuni au fost înțelese pe deplin și pe care vi le împărtășesc și dumneavoastră. Este o cutumă greșită la noi, cum că cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați”, a mai spus Hellvig.
Ultimul director al SRI fusese numit în funcție în luna martie 2015, la câteva luni după ce Klaus Iohannis câștigase alegerile prezidențiale, fiind la conducerea agenției vreme de 8 ani, înainte de a o părăsi intempestiv.
La vremea respectivă s-a vorbit mult despre faptul că Eduard Hellvig a plecat pentru că avea o agendă politică proprie, propunându-și să candideze la președinția României, nu înainte de a prelua frâiele PNL.
Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea, probabil, directorul SRI a înțeles cel mai bine faptul că cetățenii români îi privesc încă cu neîncredere pe șefii serviciilor de informații, din cauza traumei nevindecate a acțiunilor Securității, în realitate, o poliție politică din perioada comunistă.
Astfel, intrarea în competiții electorale după mandate de conducere la SRI și SIE e o afacere extrem de complicată.
Expunerea la informații secrete
În încercarea de a afla de ce nici noul președinte Nicușor Dan nu a reușit, în primul său an de mandat, să propună un nume la conducerea SRI, am realizat o serie de interviuri cu persoane care au expertiză în ceea ce privește funcționarea agențiilor de informații și raportul acestora cu liderii politici, înțelegând și situația în care se află astăzi România într-un context internațional complicat și violent.
Astfel a ieșit un podcast video de 40 de minute, în care actorii principali sunt Iulian Fota, expert în siguranță națională, fost secretar de stat în Ministerul de Externe, Cristian Hrituc, analist politic, fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, și Costin Ciobanu, cercetător în științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca.
Podcastul poate fi urmărit luni, 25 mai, pe Spotmedia.ro sau pe canalul de YouTube al site-ului.
“Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spațiul public. Funcția de director al unui serviciu de informații oferă acces la un volum semnificativ de informații sensibile. Nu cred că este bine pentru democrație ca o persoană să concentreze expunerea la informații secrete pentru un timp îndelungat”, a mai spus Eduard Hellvig, la momentul demisiei.
La jumătatea anului 2023, conform declarației de mai sus, existau cel puțin doi oameni, și anume directorul SRI și președintele României, care aveau indicii că lucrurile nu sunt în regulă și că urma o perioadă complicată.
Privind înapoi, putem înțelege mai bine de ce România e în continuare afectată de profunda criză politică începută în 2024, una care nu s-a terminat nici acum.
Nu memoria ne va salva în epoca AI. Abilități ignorate care devin esențiale în secolul 21
Sorana Cîrstea, de neoprit: Marele avantaj pe care îl are sportiva noastră
Cinci tehnici de respirație care îți pot reduce stresul în câteva minute
Președintele ceh cere NATO „să-și arate colții” în fața provocărilor Rusiei
