Cei 4 lideri ai fostei coaliții (Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz şi Kelemen Hunor) au semnat acordul pe legea salarizării bugetarilor, jalon PNRR, care trebuie adoptată rapid de Parlament.
Totul a fost posibil cu medierea preşedintelui Nicuşor Dan şi a consilierului prezidenţial Radu Burnete.
De altfel, Administraţia Prezidenţială e şi cea care a anunţat, vineri, că medierea a avut succes şi liderii PSD, PNL, USR şi UDMR au semnat acordul prin care se angajează să adopte noua lege până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare.
Adoptarea legii este jalon în PNRR, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026. Dacă Parlamentul nu o trece la timp, pierdem 700 de milioane de euro.
Cum Guvernul interimar nu are drept de iniţiativă legislativă, Ilie Bolojan a anunțat că va depune noua lege în Parlament, în calitate de senator.
Legea se bazează pe trei principii esenţiale, cel mai important fiind că nimeni nu va avea vreo scădere de venit. Mai mult, vor exista majorări, iar cheltuielile cu salariile bugetarilor pot creşte cu 8 miliarde de lei!
"Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung", arată comunicatul emis de Cotroceni.
Azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1% din PIB.
- Bolojan garantează: Niciun venit nu va scădea per total în sectorul bugetar, după aplicarea noii legi a salarizării (Video)
- Legea salarizării va include o prevedere prin care veniturile bugetarilor nu vor scădea
Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eşalonată, şi nu va mai fi modificată ulterior prin intervenţii speciale.
Ce urmează şi cinci piloni ai reformei
La rândul său, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, anunţă că luni va fi publicat proiectul în transparenţă decizională, iar de marţi încep consultările.
„Îmi doresc un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări şi definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare. De asemenea, luni după-amiază vom organiza o conferinţă de presă în care voi prezenta principalele elemente ale reformei şi paşii următori”, afirmă Dragoş Pîslaru.
„Partidele politice au agreat elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Prin sprijinul preşedintelui Nicuşor Dan şi prin contribuţia consilierului prezidenţial Radu Burnete, am reuşit să obţinem acordul politic asupra celor trei principii fundamentale şi a celor cinci piloni care stau la baza reformei”, menţionează ministrul Dragoş Pîslaru.
Cele trei principii esenţiale:
- protejarea veniturilor angajaţilor din sectorul public, aşa încât niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi,
- disciplină bugetară şi sustenabilitate, în sensul în care reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România şi să poată fi susţinută pe termen lung
- aplicare integrală şi predictibilă, ceea ce înseamnă că noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate şi fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.
Cei cinci piloni ai reformei sunt:
- o ierarhie echitabilă a funcţiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administraţia publică locală;
- o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public;
- limitarea şi transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare şi verificabile de performanţă;
- instituţionalizarea guvernanţei sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor
- sustenabilitate fiscală şi încadrarea în ţintele asumate privind deficitul şi cheltuielile de personal.
