Nici BNR nu a înțeles și cere clarificări în prima reacție oficială după amenzile record din scandalul ROBOR

Nici BNR nu a înțeles și cere clarificări în prima reacție oficială după amenzile record din scandalul ROBOR
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Banca Națională a României a avut prima reacție oficială după ce Consiliul Concurenței a amendat zece bănci cu vreo 710 de milioane de euro în ancheta privind modul de stabilire a indicelui ROBOR.

Într-un text asumat de purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, banca centrală cere explicații suplimentare din partea autorității de concurență.

„Decizia Consiliului Concurenţei legată de activitatea bancară pe piaţa monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înţeles inclusiv de către specialişti, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, aşteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilităţii financiare”.

Suciu subliniază că investigația nu a vizat BNR și nici regulamentele sau politicile instituției, așa cum precizează chiar comunicatul Consiliului Concurenței.

Chiar dacă nu este vizată BNR, trebuie clarificate o serie de aspecte importante din perspectiva funcţiei BNR, în contextul în care au apărut o serie de afirmaţii neclare şi s-au ridicat întrebări legate de investigaţie.

„Este nevoie în continuare de clarificări pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”, arată Dan Suciu.

BNR contestă și unele interpretări apărute în spațiul public potrivit cărora creșterea ROBOR de la aproximativ 1,25% la peste 8% în perioada 2021-2023 ar fi fost rezultatul comportamentului băncilor.

Potrivit lui Suciu, majorarea dobânzilor a fost determinată în principal de inflația globală și de înăsprirea politicii monetare, fenomen observat în toate economiile importante.

„BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât şi recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creşterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situaţii complexe generatoare de inflaţie globală care a impus la rândul ei creşteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”, precizează oficialul băncii.

Purtătorul de cuvânt al BNR ridică totodată o serie de întrebări privind concluziile Consiliului Concurenței. El cere explicații despre presupusele încălcări ale legislației concurenței, în condițiile în care autoritatea a afirmat că regulamentele și procedurile de pe piața monetară au fost respectate.

De asemenea, Suciu spune că trebuie clarificat cum a fost calculată diferența de „fracțiuni de procent” despre care a vorbit președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și care ar fi fost nivelul ROBOR considerat „corect”.

BNR precizează că a colaborat pe tot parcursul investigației cu inspectorii de concurență și a pus la dispoziție documentele solicitate. Totodată, instituția respinge interpretările potrivit cărora declarația guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022, când afirma că „băncile au sărit calul în privința ROBOR”, ar reprezenta o dovadă a unor suspiciuni privind manipularea pieței. Potrivit lui Dan Suciu, acea intervenție a fost „un instrument legitim de reglaj” al pieței monetare și „nimic mai mult”.

În final, reprezentantul BNR avertizează că deciziile Consiliului Concurenței pot avea efecte importante asupra stabilității financiare și a creditării, motiv pentru care consideră esențial ca acestea să fie explicate în detaliu înainte de finalizarea proceselor în instanță.

„Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, concluzionează Dan Suciu.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google