Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni noua lege a salarizării. Documentul a fost publicat pe site-ul ministerului.
Ministerul Muncii a publicat în transparență decizională proiectul noii legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, grilele salariale și calendarul de implementare. Proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ.
Proiectul de lege poate fi consultat AICI.
În conferința de presă de luni de la Palatul Victoria, Dragoș Pîslaru a declarat că 44% dintre angajati vor rămâne cu salariul în plată. Pentru ceilalți, veniturile vor crește.
"Pentru 44% dintre titulari salariile de bază nu compensează reducerea sporurilor. Lumea va rămâne cu venitul în plată și acele lucruri vor fi considerate niște plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare. Restul de 56% din posturi vor avea creșteri de salarii. Propunerea este ca valoarea de referință să fie de 4.100 lei în 2027 și să ajungă la 4.793 lei până în 2031", a spus ministrul.
De asemenea, 87 de sporuri vor fi eliminate. Sporurile vor fi limitate la maximum 20% din salariul de bază.
"Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național - sunt 151 de sporuri - prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază. Avem cazuri individuale unde sporurile se duc și la 90%, dar media este de 30%", a explicat el.
"Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național - sunt 151 de sporuri - prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază. Avem cazuri individuale unde sporurile se duc și la 90%, dar media este de 30%", a explicat el.
Ministrul a prezentat cele șase principii care stau la baza noii legi a salarizării.
1. Echitate: „muncă de valoare egală, salarizare egală”
Nu este acceptabil ca funcții cu același tip de muncă să fie plătite diferit, a spus ministrul.
„Primul lucru clar pentru orice legislație de salarizare este acest principiu muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit”, a declarat el.
„Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea legii 153 este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, alte le-au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție”, a explicat el.
2. Predictibilitate și sustenabilitate
"Trebuie să existe o legătură între cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu legat de deficitul bugetar și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030”, a spus Pîslaru.
El a arătat că evoluția salariilor trebuie corelată și cu productivitatea din sectorul privat, precum și cu țintele bugetare asumate de România. Reforma mai include și măsuri pentru atragerea tinerilor în administrație.
3. Atragerea, motivarea și menținerea profesioniștilor în sistemul public
„Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit este ideea cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții și cum îi motivezi”, a explicat ministrul.
4. Performanța și responsabilitate
La acest capitol, potrivit ministrului, există deja discuții de mai mult timp.
5. Un sistem unitar, mai calm și mai predictibil
Ministrul a venit cu critici și la adresa lipsei de coerență a actualului sistem. El a spus că unele elemente salariale vechi și litigii administrative au dus la un cadru complicat.
„Suntem în continuare într-o situație în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie, sunt în continuare, ca valoare de referință, încă mai apare acel VRS, apare în același timp un lucru care e complet nefas, și anume litigii sau asimilări sau prorogări”, a arătat el.
Pîslaru a spus că este necesar un sistem unic și aplicabil direct de către Guvern. „Deci ai nevoie să ai prerogativa guvernului, executivă, de a adopta un sistem de salarizare bugetar unitar”, a adăugat ministrul.
6. Reforma administrației locale
„A existat o decizie politică în 2017… Legea 153 a consacrat acest lucru, și anume că administrația locală a ieșit din grilă… și acum, practic, readucem această grilă împreună”, a explicat Pîslaru.
Se renunță la sportul național al sporurilor
El a mai declarat că vor urma noi detalii tehnice pentru a clarifica modul de aplicare a reformei.
„Și știți că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România și zona de sporuri s-a adus la faptul că, ca să dau cifra corectă aici scrie peste 150, le-am mai numărat încă o dată în weekend, sunt 151 de sporuri”, a declarat ministrul.
Reforma propusă va reduce în mod semnificativ acest număr, a punctat Pîslaru.
„Deci în momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri. Noi ce am făcut prin acest proiect pe care îl prezentăm este eliminăm 87 din aceste sporuri. Deci 87 din 51 înseamnă o reducere de 56 și 57% aproape.”, a spus el.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Salariul de bază este zona care trebuie să evolueze într-un mod predictibil și sporurile ar trebui doar să rămână pentru o zonă redusă.”, a punctat Pîslaru.
Ministrul a precizat și că noul cadru va limita valoarea totală a sporurilor.
„Le vom limita la 20% pe ordonator principal de credite și salariile ar trebui să aibă elementul cel principal în zona aceasta de salarii de bază, salariile lunare.”, a precizat el.
PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord politic pentru adoptarea legii salarizării până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Acordul a fost anunțat de Administrația Prezidențială și vine după un proces de mediere coordonat de Cotroceni.
Documentul stabilește câteva principii majore:
- legea trebuie adoptată rapid, pentru îndeplinirea jalonului din PNRR;
- noua salarizare ar urma să intre integral în vigoare de la 1 ianuarie 2027;
- nu va urma o aplicare eșalonată;
- niciun angajat din sectorul public nu ar trebui să aibă o scădere a venitului total;
- cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 nu trebuie să depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei;
- aplicarea legii nu trebuie să ducă România la încălcarea țintelor fiscale asumate;
- partidele se angajează să nu modifice ulterior legea prin excepții pentru diferite categorii profesionale.
Adoptarea legii salarizării este jalon în PNRR, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026, iar dacă Parlamentul nu o adoptă la timp, România pierde 700 de milioane de euro.
Călin Georgescu a plătit amenda de 200.000 de lei dată de AEP. Nu se știe cu ce bani
Un taximetrist din București i-a furat telefonul unui client și i-a golit conturile bancare
Un acord SUA - Iran nu va fi semnat azi. Trump nu se grăbește: Timpul e de partea noastră
FCSB a ales fotbalistul care va pleca sigur din vară: ”Nu este de noi”
