Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni noua lege a salarizării. Documentul a fost publicat pe site-ul ministerului.
Proiectul stabilește noul sistem de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice, grilele salariale și calendarul de implementare. De marți vor începe consultările cu sindicatele și familiile ocupaționale, iar în două săptămâni ar trebui să fie gata forma finală, care va fi trimisă în Parlament.
Adoptarea legii salarizării este jalon în PNRR, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026, iar dacă Parlamentul nu o adoptă la timp, România pierde 700 de milioane de euro.
Proiectul de lege poate fi consultat AICI.
Principalele schimbări pe care le aduce noua lege a salarizării:
- este introdusă o formulă unitară de calcul: salariile vor fi stabilite prin înmulțirea unei valori de referință cu un coeficient. Pentru 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei, iar coeficienții vor fi cuprinși între 1 și 8, ceea ce duce la un salariu brut maxim de 32.800 de lei.
- apar 12 grade salariale, șase gradații de vechime pentru funcțiile de execuție și un raport de cel mult 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul public (față de 1:12 acum)
- sunt eliminate 87 dintre cele 151 de sporuri existente în prezent. o parte vor fi integrate în salariul de bază
- sporurile, primele, premiile și indemnizațiile vor fi plafonate la maximum 20% din fondul de salarii al fiecărei instituții
- rămân sporul de noapte, munca suplimentară, sporul pentru persoanele cu handicap și sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe
- reforma nu va duce la scăderea veniturilor aflate în plată. 44% dintre bugetari ar urma să rămână la veniturile actuale, prin compensații individuale, iar 56% ar urma să aibă creșteri
- se introduce un sistem de bonusuri de performanță - între 10% și 20% din salariul de bază, maximum 30% din angajați pot primi acest bonus
- Anvelopa salarială crește cu aproximativ 8 miliarde lei
- Creșterile salariale viitoare vor depinde de evoluția PIB și de reducerea cheltuielilor de personal prin reformă administrativă
Sectoare și categorii cu creșteri semnificative:
- Cercetători științifici: +45% salariu de bază; +31% salariu lunar brut.
- Profesori cu studii superioare: +17% salariu de bază;
- Muzeografi: +31% salariu de bază; +16% salariu lunar brut;
- Asistenți sociali: +40%;
- Debutanți: creșteri considerate „substanțiale”.
- Profesori universitari: salariul de bază median ar urma să crească de la 14.040 lei la 16.400 lei;
În ce-i privește pe judecători, guvernul spune că salariile au crescut „mult peste grilă” prin hotărâri judecătorești și asimilări. În consecință, noua grilă ar duce la o scădere mediană de 16% a salariului lunar brut, însă veniturile actuale vor fi păstrate prin compensații individuale.
O lege care nu va putea fi modificată timp de 5 ani
Noul sistem de salarizare în sistemul bugetar a fost prezentat luni, într-o conferință de presă, de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
El a spus că noua lege a salarizării bugetare nu va putea fi modificată timp de 5 ani, în condițiile în care vechea lege-cadru (153/2017) a fost modificată și completată prin nu mai puțin de 43 de acte normative de la adoptare și până în octombrie 2022. Modificările sunt prevăzute să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
O grilă unică de salarizare
Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00. Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual, însă pentru primul an de aplicare, valoarea de referință este de 4.100 de lei. Propunerea este ca valoarea de referință să ajungă la 4.793 lei până în 2031.
În urma aplicării noii grile, 44% dintre bugetari ar urma să rămână la veniturile actuale, prin compensații individuale, iar 56% ar urma să aibă creșteri
Între cei care vor rămâne la veniturile actuale sunt judecătorii, care au ajuns la salarii cu mult peste grila stabilită. Ministrul a explicat și de ce salariile magistraților nu pot să scadă, chiar dacă ies din grilă.
„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări și interpretări și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă. (...) Menţinem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanţă, are o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 la 19.268.
Întrebarea va fi bun, dar asta ce înseamnă? Păi înseamnă aşa, că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată pentru că este, repet, teoria dreptului câştigat şi se ajunge în instanţă instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective. Dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grile deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală, care le va rămâne până când vor fi prinşi în spate de creşterea valorii de referinţă, a economiei şi a modului în care se dezvoltă lucrurile", a explicat Pîslaru.
Creșteri salariale substanțiale în Cercetare
De partea cealaltă, 56% din posturi vor avea creșteri salariale: 21% peste 10%, 14% între 5% și 10%, 21% între 0% și 5%.
Cercetarea, unul dintre domeniile dezavantajate până acum din punct de vedere al salarizării, va beneficia de majorări consistente, prin aplicarea noii grile.
„Cercetătorii științifici în acest moment au creștere, după cum vedeți, la salariu de bază de 45% și salariu brut de 31%. Eu nu cred că țara asta poate să progreseze fără să poți într-adevăr încuraja zona de cercetare”, a explicat ministrul.
Vor fi creșteri salariale și în educația preuniversitară. Pentru profesorii cu studii superioare ar urma să existe o creștere a salariului de bază de 17%.
„Nivelul nu este neapărat semnificativ. De aceea, încă o dată, acest proiect de reformă nu este un proiect de creștere a salariilor bugetarilor, este un proiect de aducere echitate în sistem și ajustare”, a precizat ministrul.
Și pentru personalul administrativ din învățământ sunt prevăzute modificări: „secretar instituție de învățământ 18% în salariu de bază, 6% în salariu brut”.
Compensații pentru salariile care scad
Ministrul a explicat și cum se va face compensarea pentru salariile care scad prin aplicarea noii grile, astfel încât venitul încasat să nu fie mai mic decât acum.
Bugetarii ale căror salarii scad vor primi o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031.
"Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții", se menționează în proiectul de lege.
Documentul mai prevede că, la calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu vor fi incluse drepturile salariale aferente activităților desfășurate în proiecte finanțate din fonduri europene și nici stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a fondurilor europene.
Potrivit proiectului, diferența salarială tranzitorie va fi calculată și plătită lunar, individual, pe perioada în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea acesteia, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031.
"Oamenii vor avea o nouă încadrare pe un nou salariu de bază și pe o nouă structură de sporuri care sunt limitate la 20%. Se face calculul, să zicem tu ai 12.100 în plată acum și prin calculele care sunt refăcute ajungi la 11.000. Vei avea o diferență de 1.100 de lei care se consideră o compensație. Deci, vine salariul conform aplicării legii noi plus o compensație care este considerat drept individual, nu colectiv de 1.100 de lei. Că acolo te-a prins pe tine 2027 când s-a aplicat legea (…) Niciun român nu va pierde vreun leu ca urmare a acestei legi", a explicat ministrul interimar al Muncii
Se renunță masiv la sporuri
87 de sporuri vor fi eliminate prin noua lege a salarizării. Iar valoarea sporurilor va fi limitată.
"Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național - sunt 151 de sporuri - prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din salariul de bază. Avem cazuri individuale unde sporurile se duc și la 90%, dar media este de 30%", a explicat Pîslaru.
Printre sporurile eliminate se numără cele de antenă, de praf şi de stres.
"De la 1 ianuarie 2027 se taie tot, se rade tot. Deci la abrogări veţi vedea că se abrogă tot ce erau legi care veneau speciale, elemente care vin din trecut, tot se rade, şi atunci înseamnă că noi avem o nouă grilă. O nouă grilă, cu un număr de sporuri pe care le avem din reducerea respectivă, nu mai există alte sporuri", a spus Dragoş Pîslaru
"Dacă, de exemplu, cineva vrea să-mi ceară spor de praf, pentru că constată că în continuare are praf în instituţie, nu o să mai aibă baza legală să mi-l ceară", a mai afirmat ministrul.
El a subliniat că există o protecţie, în cadrul acordului politic, că nu mai intervine nimeni pe lege cel puţin cinci ani de zile, astfel că aceste sporuri nu vor mai fi introduse.
Sporuri pentru proiecte din fonduri europene
Nu toți bugetarii rămân, însă, fără sporuri. De exemplu, personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază.
Iar președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și primarii și viceprimarii care implementează proiecte finanțate din fonduri europene pot beneficia de un spor de până la 20% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat.
Ministrul a explicat că sporul de fonduri europene face parte din acordul de parteneriat cu Comisia Europeană: „Este un program de asistenţă tehnică care preia aceste cheltuieli. Este partea convenţiei pe care o avem cu Comisia, pe cadrul financiar multianual 2021-2027, revizuirea unui astfel de spor în mijlocul zonei de cadrul financiar multianual nu are niciun sens".
Șase principii care stau la baza noii legi a salarizării
- Echitate: „muncă de valoare egală, salarizare egală” - Nu este acceptabil ca funcții cu același tip de muncă să fie plătite diferit: „La valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit”.
- Predictibilitate și sustenabilitate - "Trebuie să existe o legătură între cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu legat de deficitul bugetar și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030”, a spus Pîslaru. Evoluția salariilor trebuie corelată și cu productivitatea din sectorul privat, precum și cu țintele bugetare asumate de România. Reforma mai include și măsuri pentru atragerea tinerilor în administrație.
- Atragerea, motivarea și menținerea profesioniștilor în sistemul public - „Al treilea lucru care este esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit este ideea cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții și cum îi motivezi”, a explicat ministrul.
- Performanța și responsabilitate
- Un sistem unitar, mai calm și mai predictibil - „Suntem în continuare într-o situație în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie, sunt în continuare, ca valoare de referință, încă mai apare acel VRS, apare în același timp un lucru care e complet nefas, și anume litigii sau asimilări sau prorogări”, a arătat el. Este necesar un sistem unic și aplicabil direct de către Guvern.
- Reforma administrației locale - „A existat o decizie politică în 2017… Legea 153 a consacrat acest lucru, și anume că administrația locală a ieșit din grilă… și acum, practic, readucem această grilă împreună”, a explicat Pîslaru.
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei. Toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a spus Pîslaru.
Ministrul a mai spus că este prima oară când un guvern scoate un proiect de salarizare în spaţiul public. "Nu a fost scos pentru că acest tip de proiect naşte instantaneu o foarte mare agitaţie politică. Nu există vreo cale prin care, şi nu discutăm de România, oriunde în lumea asta, lumea să fie fericită de legea salarizării”, a arătat el.
Urmează reuniuni cu caracter consultativ
Ministerul Muncii începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ pe tema proiectului de lege.
Calendarul consultărilor
- Marți - reuniuni informale comune cu reprezentanții familiilor ocupaționale și cu reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative,
- Miercuri - reuniuni informale cu reprezentați ai Ministerului Sănătății și Ministerului Culturii și cu federațiile/sindicatele reprezentative din Familia Ocupațională Sănătate și Asistență Socială, respectiv din Familia Ocupațională Cultură.
- Joi - reuniuni informale cu cei ai Ministerului Educației și Cercetării și cu federațiile/ sindicatele reprezentative din Familia Ocupațională Învățământ.
- Vineri dimineața - sunt așteptate la consultări autoritățile și instituțiile finanțate integral din venituri proprii și federațiile/sindicatele reprezentative din cadrul acestora, iar ulterior reprezentanți ai MAI, MApN, Administrației Naționale a Penitenciarelor, STS, SRI, SIE și SPPP, precum și federațiile/sindicatele reprezentative din Familia Ocupațională Apărare, Ordine Publică și securitate națională.
Săptămâna viitoare, consultările vor continua după următorul program:
- Miercuri, 3 iunie, cu reprezentanți ai administrației publice centrale (ministere, autorități), cu cei ai structurilor asociative din cadrul administrației publice locale, și, ulterior, cu cei ai MAE și ai federațiilor/sindicatelor reprezentative din Familia Ocupațională Diplomație.
- Joi, 4 iunie, cu reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai federațiilor/sindicatelor reprezentative din Justiție, precum și reprezentanți ai Parlamentului României și Administrației Prezidențiale, respectiv ai federațiilor/sindicatelor reprezentative din Familia Ocupațională Demnitate Publică.
În două săptămâni ar trebui să fie gata forma finală, care va fi trimisă în Parlament.
Adoptarea legii salarizării este jalon în PNRR, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026, iar dacă Parlamentul nu o adoptă la timp, România pierde 700 de milioane de euro.
PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord politic pentru adoptarea legii salarizării până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Acordul a fost anunțat de Administrația Prezidențială și vine după un proces de mediere coordonat de Cotroceni.
Reacții din PNL, după nominalizarea făcută de Nicușor Dan: Cine îl contestă și cine îl susține oficial pe Adrian Veștea. Se propune excluderea din partid
Specialiști și organizații civice îi cer lui Tuță să suspende licitația de 160 de milioane de euro pentru spațiile verzi. Care sunt motivele
Simona Halep, ziua retragerii din tenis: "Un eveniment plin de emoție"
Pro și contra Scoatem ursul de pe lista speciilor strict protejate? Ar rezolva problema? Ce ne spune precedentul lupului
