Venirea pe lume a unui copil nu transformă doar mamele. Tot mai multe cercetări arată că și viitorii tați trec prin modificări hormonale și neurologice importante încă din timpul sarcinii partenerei, schimbări care îi pregătesc pentru rolul de părinte.
Mult timp, oamenii de știință au crezut că aceste transformări apar, în cazul bărbaților, abia după naștere. Însă studiile recente sugerează că procesul începe mult mai devreme, scrie BBC.
„Am presupus că aceste schimbări vor apărea după naștere, după ce tații petrec timp cu bebelușii lor”, explică James Rilling, directorul Laboratorului de Neuroștiințe Sociale Umane de la Universitatea Emory din SUA.
Rezultatele l-au surprins și pe acesta. Analizele efectuate asupra viitorilor tați au arătat că nivelurile de testosteron și vasopresină încep să scadă încă din primele luni ale sarcinii partenerelor.
„Cu cât nivelul testosteronului este mai scăzut, cu atât tații devin mai implicați în relația cu mama și copilul după naștere”, mai spune acesta.
Una dintre cele mai elocvente cercetări în domeniu a fost realizată în Filipine, unde sute de bărbați au fost monitorizați înainte și după ce au devenit părinți. Cei care petreceau mai mult timp îngrijind copiii au înregistrat cele mai mari scăderi ale testosteronului.
„Cred că a fost primul mesaj clar din literatura științifică potrivit căruia bărbații au capacitatea biologică de a se pregăti pentru rolul de tată”, afirmă antropologul Lee Gettler, de la Universitatea Notre Dame.
În paralel, nivelul oxitocinei, hormonul iubirii, crește și la bărbați. Simplul contact cu nou-născutul poate stimula eliberarea acestui hormon, favorizând apropierea emoțională dintre tată și copil.
Schimbări la nivelul creierului
Oamenii de știință au descoperit și modificări la nivelul creierului bărbaților. Scanările efectuate înainte și după nașterea primului copil au evidențiat schimbări în regiunile asociate empatiei, atenției și comportamentelor de îngrijire.
„Tații reprezintă o populație foarte interesantă, pentru că trec prin transformările parentale fără a experimenta sarcina”, explică psihologul Darby Saxbe.
Primatologul Sarah Blaffer Hrdy consideră că aceste descoperiri confirmă existența unei capacități biologice latente de a îngriji copiii. „Toate creierele umane au această capacitate parentală latentă, care poate fi activată în condițiile potrivite”, afirmă omul de știință.
