Ziua 904 de război aduce veşti tot despre incursiunea ucraineană în Kursk. Preşedintele Volodimir Zelenski anunţă că forţele Ucrainei continuă să avanseze în teritoriul rus, unde încă un oraş a primit ordin de evacuare, iar Kievul a confirmat un atac „major” cu drone asupra a patru baze aeriene ruseşti.
Zelenski susţine că trupele ucrainene au mai avansat câţiva kilometri în cel mai mare atac asupra Rusiei de la Al Doilea Război Mondial.
Atacul cu drone a vizat bazele aeriene ruse Voronej, Kursk, Savasleika şi Borisoglebsk, pe care avioanele de război le folosesc pentru atacuri asupra Ucrainei.
Televiziunea de stat ucraineană a difuzat imagini cu trupele sale care dau jos un steag rusesc de pe o clădire oficială din oraşul Sudja, dar şi coloane militare ruse arse pe drumurile din zonă. Zelenski a declarat că este cel mai mare oraș cucerit până acum.
Tancuri britanice Challenger 2 au fost folosite în incursiunea asupra Rusiei, confirmă o sursă pentru BBC.
Alexei Smirnov, guvernatorul interimar al regiunii Kursk, a ordonat evacuarea obligatorie a orașului Gluşkov. Deşi oficialii ruși susțin că situația este sub control în regiune, până la 200.000 de civili au fugit din casele lor sau au fost evacuați.
Ucraina a deschis o linie telefonică de tip hotline pentru cetățenii ruși din Kursk, care doresc să primească ajutor umanitar sau să fie evacuați în Ucraina.
Kievul nu intenţionează să ocupe teritoriul Rusiei, ministrul de Interne Ihor Klimenko a declarat că operațiunea din Kursk creează o zonă tampon „pentru a proteja comunitățile noastre de graniță de atacurile zilnice ale inamicului”. Şi sunt deja semne că unele zone ucrainene nu mai sunt lovite, deoarece armele rusești au fost împinse înapoi şi nu mai bat până acolo.
Între timp, ruşii caută oameni să sape tranşee în Kursk, pe care i-ar plăti chiar şi cu 4.000 de dolari.
Și au anunțat că un bombardier supersonic rusesc Tu-22M3 s-a prăbuşit în timpul unui zbor de rutină deasupra Siberiei. Echipajul aparatului a reuşit să se catapulteze.
Iar un tribunal rus a condamnat o balerină cu dublă cetăţenie, rusă şi americană, la 12 ani de închisoare pentru „trădare”, pentru că a făcut o donaţie de 50 de dolari către o organizaţie caritabilă care ajută Ucraina.
Incursiunea în Kursk
- Oraş evacuat - Alexei Smirnov, guvernatorul interimar al regiunii Kursk, a ordonat evacuarea obligatorie a orașului Gluşkov. Districtul Gluşkov se învecinează direct cu Ucraina şi are o populaţie de aproximativ 20.000 de locuitori. Guvernatorul Smirnov a spus pe aplicaţia de mesagerie Telegram că poliţia şi alte organisme ale statului vor coordona procesul de evacuare.
- Patru aerodromuri lovite - Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit patru baze aeriene rusești, în cel mai mare atac de acest fel de la începutul războiului. Atacul cu drone a vizat bazele aeriene ruse Voronej, Kursk, Savasleika şi Borisoglebsk, pe care avioanele de război le folosesc pentru atacuri asupra Ucrainei. Statul Major al Ucrainei a confirmat atacul (despre care ieri s-a aflat pe surse) şi spune că a vizat depozitele de combustibil și lubrifianți, dar și muniția aeriană. Atacul a fost efectuat de SBU în cooperare cu Forțele Aeriene, forțele speciale, divizia de drone și agenția de informații militare (HUR). Scopul a fost acela de a împiedica Rusia să folosească bazele aeriene pentru a lovi pozițiile și așezările militare ucrainene.
- Steagul Ucrainei în Rusia - Televiziunea de stat ucraineană a difuzat imagini cu trupele sale care dau jos un steag rusesc de pe o clădire oficială din oraşul Sudja din regiunea Kursk. Reportajul a arătat coloane militare ruse arse pe drumurile din zonă, precum şi soldaţi ucraineni împărţind ajutor umanitar locuitorilor. Ulterior, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că trupele ucrainene u capturat cel mai mare oraș rusesc de până acum, Sudja. Orașul se află la aproximativ 100 km sud-vest de orașul Kursk (capitala regională) și avea înainte de război o populație de aproximativ 5.000 de oameni. Zelenski a mai anunțat că în Sudja a fost înființat un birou militar ucrainean.
- Kievul a folosit tancuri britanice - Tancuri britanice au fost folosite în incursiunea asupra Rusiei, de zilele trecute, confirmă o sursă pentru BBC. E vorba de tancurile Challenger 2. Ministerul Apărării de la Londra nu comentează ce arme specifice furnizate de Marea Britanie sunt folosite. Dar un purtător de cuvânt a declarat că, în conformitate cu Carta ONU, Ucraina are un drept clar la autoapărare împotriva atacurilor ilegale ale Rusiei și că „acest lucru nu exclude operațiunile din interiorul Rusiei”. Aceasta include utilizarea de tancuri de luptă principale.
- Hotline pentru ruşi - Ucraina a deschis o linie telefonică de tip hotline pentru cetățenii ruși din Kursk care doresc să primească ajutor umanitar sau să fie evacuați în Ucraina. Scriind în rusă pentru ca „rușii să înțeleagă”, vicepremierul Irina Vereșciuk a transmis că Ucraina „trebuie să fie pregătită să primească refugiați ruși”.
- Scop atins - Kievul nu intenţionează să ocupe teritoriul Rusiei, ministrul de Interne Ihor Klimenko a declarat că operațiunea din Kursk creează o zonă tampon „pentru a proteja comunitățile noastre de graniță de atacurile zilnice ale inamicului”. Şi sunt deja semne că unele zone ucrainene nu mai sunt lovite din cauza că armele rusești au fost împinse înapoi şi nu mai bat până acolo.
- Ruşii caută oameni să sape tranşee - Portalurile rusești de locuri de muncă fac publicitate pentru posturi de săpat șanțuri în Kursk. Anunțurile de angajare solicită lucrători care sunt capabili să sape tranşee în regiunea Kursk: Se oferă salarii între 150.000-371.000 de ruble (aproximativ 1.600-4.000 de dolari).
- Imagini cu prizonieri ruşi şi ceceni - Forțele speciale ucrainene au capturat 102 soldați ruși și ceceni în regiunea Kursk.
- Harta cuceririlor - Cum arată acum situaţia în Kursk, în analiza ISW
- Forțe ruse trimise la Belgorod - Rusia a anunţat joi că va trimite forţe suplimentare în regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, informează AFP. „Reuniunea (...) a permis discutarea unor măsuri suplimentare menite să garanteze integritatea şi inviolabilitatea teritoriului, precum şi apărarea populaţiei şi a infrastructurilor în regiunea Belgorod împotriva atacurilor formaţiunilor militare" ale armatei ucrainene, a anunţat, după o reuniune consacrată securităţii regiunilor frontaliere, ministrul rus al apărării Andrei Belousov.
- Sat recucerit - Pentru prima dată de la declanşarea pe 6 august a ofensivei ucrainene în regiunea Kursk, armata rusă a afirmat că a recucerit un sat, Krupeţ. Marţi, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că armata sa controlează 74 de localităţi şi 1.000 de kilometri pătraţi în această regiune frontalieră rusă.
- ONU cere Moscovei acces - Înaltul Comisariat ONU al Drepturilor Omului a cerut Rusiei să-i dea acces în regiuni ruse afectate de conflict, inclusiv în Kursk, relatează AFP. „Biroul ONU al Drepturilor Omului a trimis o cerere autorităţilor ruse pentru a facilita accesul Biroului în zone ale Federaţiei ruse atinse de ostilităţi, inclusiv regiunile Belgorod, Briansk şi Kursk, în cadrul mandatului nostru de supraveghere şi evaluare a drepturilor omului”, a anunțat purtătoarea de cuvânt, Liz Throssell.
Ce mai face Rusia
- Atacuri ucigaşe - Atacurile rusești în Ucraina din ultima zi au ucis cel puțin cinci persoane și au rănit 21, au informat autoritățile regionale. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât toate cele 29 de drone kamikaze lansate de Rusia peste noapte, au raportat Forțele Aeriene. Rusia ar fi atacat, de asemenea, Ucraina cu trei rachete Kh-59 din regiunea Kursk.
- 12 ani de închisoare pentru 50 de dolari - Un tribunal rus a condamnat-o joi pe Ksenia Karelina, o balerină cu dublă cetăţenie, rusă şi americană, la 12 ani de închisoare pentru „trădare” pentru că a făcut o donaţie de 50 de dolari către o organizaţie caritabilă care ajută Ucraina. Decizia vine de la tribunalul regional din Sverdlovsk, un oraş din Urali, unde tânăra de 32 de ani a fost judecată cu uşile închise. Ksenia Karelina a făcut un transfer de 50 de dolari în primele zile ale conflictului către ONG-ul Razom, care oferă asistenţă materială Ucrainei. Instanţa a confirmat că aceste fonduri au fost „utilizate pentru achiziţionarea de echipamente medicale, arme şi muniţii de către forţele armate ucrainene”. „În timpul procesului, inculpata şi-a recunoscut pe deplin vinovăţia”, a declarat instanţa. Karelina este originară din Ekaterinburg, din regiunea Urali din Rusia, dar locuia în California, în Statele Unite, unde a emigrat în urmă cu mai bine de zece ani şi a obţinut cetăţenia americană. Ea a fost arestată în februarie 2024 în Rusia, unde călătorise pentru a-şi vizita bunicii.
- Rușii închid ancheta legată de moartea lui Navalnîi - Soția regretatului disident rus Alexei Navalnîi a respins concluziile anchetei privind moartea sa, care spun că a murit în colonia penală din Siberia din cauza unei „combinații de boli". Iulia Navalnaia va cere o anchetă penală cu privire la moartea soțului ei și echipa ei va continua să strângă dovezi în propria anchetă.
- Supersonic prăbușit - Un bombardier supersonic rusesc Tu-22M3 s-a prăbuşit în timpul unui zbor de rutină deasupra Siberiei, informează joi agenţia de presă dpa, care citează TASS. Echipajul aparatului a reuşit să se catapulteze. Potrivit primelor date, accidentul a fost cauzat de o problemă tehnică. Bombardierul s-a prăbuşit peste o zonă nelocuită lângă oraşul Irkuţk, în apropiere de lacul Baikal. Tu-22M3 este capabil să transporte bombe ghidate, rachete de croazieră şi posibil racheta hipersonică Kinjal. Ocazional, Tu-22M este folosit împotriva unor ţinte în Ucraina.
Alte informaţii relevante
- O campanie sofisticată de spear-phishing a vizat criticii Kremlinului din Rusia și Occident, potrivit unui raport al grupurilor pentru drepturile digitale Citizen Labs și Access Now. Spear phishing-ul reprezintă o fraudă prin e-mail sau prin intermediul mijloacelor de comunicare electronică, cu o țintă precisă, care pretinde că provine de la un expeditor de încredere. Grupul de hackeri Coldriver, care are legături cu Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, este responsabil pentru schema de phishing. Campania a vizat personalități din opoziția rusă, ONG-uri și diplomați occidentali, inclusiv fostul ambasador al SUA în Ucraina, Steven Pifer. Detalii AICI