Situația e atât de gravă în regiunea Kursk încât Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că a început transferul de trupe și de tehnică de luptă către noul front creat de ucraineni.
Un număr de cel puțin 6.000 de militari ucraineni au trecut granița, existând date despre cel puțin două brigăzi mecanizate care desfășoară operațiuni în Rusia.
Faptul că oficialii Kremlinului au dat publicității un video în care prezintă un convoi militar care se îndreaptă spre Sudja, orașul ocupat de forțele Kievului în urmă cu trei zile, sugerează că situația din regiune e gravă.
Un convoi militar trimis în data de 8 august ca sprijin în regiunea Kursk a fost distrus complet de ucraineni în urma unui intens atac aerian.
Kremlinul a decretat stare de urgență, iar Kievul păstrează în continuare secret amploarea operațiunii și obiectivele militare urmărite.
După cinci zile de la declanșare, se poate spune că ne aflăm în fața celui mai surprinzător și spectaculos atac al Ucrainei de la cel din toamna anului 2022, atunci când forțele Kievului au reușit să elibereze regiunea Harkov.
Generalul Oleksandr Sîrski, comandantul armatei ucrainene, reușește să-i surprindă din nou pe ruși cu o mișcare ieșită din tipare.
Contraofensiva din Harkov, declanșată în data de 6 septembrie 2022, a fost, de asemenea, opera generalului, care la acea vreme era comandantul forțelor terestre din Ucraina.
Planul generalilor
Liderii politici din întreaga lume urmăresc ce se întâmplă în Rusia, dar se fac puține declarații, așteptându-se derularea evenimentelor.
Nimeni nu știe cât vor rezista militarii ucraineni în Kursk, dacă se vor retrage sau vor fi învinși în urma reacției ruse.
La modul cum s-a desfășurat până acum atacul, generalii Kievului au luat în calcul multe elemente, inclusiv cum se vor mobiliza trupele Kremlinului.
Ce știm până acum:
- Avem o destabilizare majoră a Rusiei;
- S-a observat o puternică îngrijorare a lui Putin;
- E dovedit un avans al ucrainenilor de zeci de kilometri peste graniță;
- Ministerul Apărării a decis să aducă militari și tehnică de luptă din alte părți pentru a respinge atacul;
Ce nu știm:
- Scopul final al incursiunii în Rusia;
- Dacă e o operațiune unică sau doar prima dintr-o suită de altele care urmăresc lansarea unei contraofensive mai largi;
- Dacă ucrainenii reușesc să consolideze cuceririle sau se vor retrage;
- Dacă vor transfera noi trupe în Rusia prin breșa creată în Kursk;
Declarații care se bat cap în cap
„Situația din regiune rămâne dificilă. În cooperare cu serviciile sociale și organizațiile neguvernamentale, a fost realizat un sistem de asistență pentru persoanele strămutate în interiorul țării”, a anunțat Alexei Smirnov, guvernatorul regiunii Kursk, citat de agenția TASS.
Mii de refugiați părăsesc zonele afectate de lupte, iar autoritățile locale încearcă să-i ajute pe civili. Situația gravă din Rusia e sugerată și de faptul că informațiile date de oficiali se bat cap în cap.
În ședința Consiliului Național de Securitate, Vladimir Putin a declarat că în jur de 1.000 de ucraineni au trecut granița”.
Vineri, 9 august, Ministerul Apărării a anunțat că militarii ruși „au eliminat 945 de soldați și 102 vehicule blindate, inclusiv 12 tancuri și 17 transportoare de când Kievul a lansat atacul masiv asupra regiunii Kursk”.
În același comunicat, Kremlinul spune că luptele continuă, deși dacă se compară declarația lui Putin cu cea a ministrului Apărării, reiese că trupele ucrainene au fost deja nimicite.
Negocieri de pace
Unul dintre obiectivele politice ale Ucrainei în legătură cu acest atac ar fi acela să cucerească teritorii rusești pentru a-și întări poziția de negociere, în cazul în care în următoarele săptămâni vor începe discuții de pace.
Cu câteva zile înainte de lansarea operațiunii Kursk, atât Putin, cât și Zelenski au vorbit despre posibilitatea reluării convorbirilor.
Scopul președintelui rus, unul pe care nu l-a ascuns în ultima vreme, e că acceptă încetarea focului dacă Rusia rămâne cu teritoriile cucerite. Dar o astfel de situație ar reprezenta acceptarea înfrângerii pentru Volodimir Zelenski și guvernul său.
Operațiunea atacului peste graniță a fost extrem de bine planificată, amănunțit și rapid executată pentru a reprezenta un episod singular cu un obiectiv atât de nesigur.
Nu arunci peste 6.000 de militari în luptă, cu tancuri, blindate și o largă susținere aeriană pentru a cuceri câteva sute de kilometri pătrați, sperând că poți să-i aperi până începe o negociere de pace cândva în viitor.
Izolarea rușilor în Donbas
Obiectivul urmărit de generalul Oleksandr Sîrski, șeful armatei ucrainene, este unul militar și nu unul politic. De aceea, cel mai probabil, comandantul urmărește o destabilizare puternică a forțelor ruse, astfel încât să creeze oportunități de atac pe fronturile de sud și de est.
Fragmente de informații care vin din regiunea Kursk arată că forțele ucrainene controlează puncte strategice, cum ar fi segmente de autostradă și de cale ferată pe care rușii transportă echipamente militare către regiunea Donbas.
Susținerea aeriană din partea Ucrainei face dificil transferul de trupe rusești în zonă, riscul fiind distrugerea lor, cum s-a întâmplat deja.
Pe lângă tăierea comunicațiilor, conform unor date publicate pe rețelele sociale din Rusia, ucrainenii masează trupe într-un alt punct de graniță, în apropiere de Belgorod, Rusia.
Dacă aceste informații se confirmă, ne aflăm în fața unor atacuri ucrainene care au ca scop să izoleze forțele ruse din Donbas, acolo unde au suferit pierderi mari și rezistă tot mai greu.
Un întreg evantai de posibilități
Atacul din regiunea Kursk seamănă mult mai mult cu punerea în aplicare a unei soluții strategice pentru frontul din estul Ucrainei, decât cu un atac izolat pentru un avantaj politic la masa unor negocieri despre care nu se știe când vor începe.
Putin și guvernul său nu au cum să nu transfere trupe în Kursk, dar în același timp nu știu dacă și unde va fi posibil un nou atac.
Trecerea graniței de către ucraineni și lipsa de reacție a Rusiei au deschis un întreg evantai de posibilități pe care Kievul le are acum la îndemână pentru a lovi inamicul.
„Situația din Kursk poate evolua în așa fel încât oricare dintre noi, statele CIS (Comunitatea Statelor Independente) - să nu se poată lipsi de această unitate. Dacă nu înțelegem acest lucru azi, ne vor trata separat. Dar dacă Rusia se prăbușește, vom fi cu toții atrași în această pâlnie”, se arată într-un comentariu făcut pe Belta News, agenția de presă a guvernului din Belarus.
Aleksandr Lukașenko, liderul autoritar al Belarusului, e îngrijorat și se teme de faptul că o destabilizare a Rusiei poate oferi posibilitatea Ucrainei să atace chiar și la nord.
Trebuie amintit că Lukașenko a lăsat tancurile rusești să intre în Belarus și să atace Ucraina, o operațiune militară care viza cucerirea Kievului.
Secretul care înconjoară acțiunile Ucrainei, dar și neliniștea de la Kremlin indică faptul că a început un nou capitol al conflictului și nu o poziționare pentru negocieri diplomatice.