Forțele Armate ale Ucrainei au provocat panică și perturbări semnificative în rândul forțelor ruse prin incursiunea recentă din Kursk.
Acest atac nu doar că mută teatrul de război pe teritoriul Rusiei, dar aduce conflictul mai aproape de inima țării.
Aceasta arată reactivarea alarmelor în Moscova, impunerea unor măsuri „antiteroriste”, precum și evacuarea locuitorilor din Kursk, Belgorod și Briansk.
Rușii se simt „invadați” și resimt acum direct impactul războiului pe propriul teritoriu, o experiență deloc plăcută cu care vor trebui să se obișnuiască, având în vedere evoluția războiului. Mai ales că potrivit ultimelor informații furnizate de ucraineni, aceștia controlează deja aproximativ 1000 km pătrați de teritoriu rusesc.
Ce vor, totuși, să obțină Forțele Armate Ucrainene?
Incursiunile ucrainene par să facă parte dintr-o strategie mai amplă destinată destabilizării frontului rusesc, cu scopul de a exercita presiune psihologică și militară asupra Moscovei.
Avansul recent în regiunea Belgorod, după pătrunderea în Kursk, sugerează o extindere a operațiunilor și o posibilă intenție de a crea un front mai larg pe teritoriul rus.
Speculațiile privind obiectivele finale ale acestor incursiuni variază de la crearea unei zone tampon pentru protejarea regiunii Sumî de bombardamente, până la capturarea unor instalații de gaze strategice.
Totuși, caracterul lent al avansării ucrainene sugerează o abordare calculată. Aceasta pare să vizeze mai degrabă perturbarea liniilor de comunicație și slăbirea forțelor ruse decât cucerirea rapidă a teritoriului.
Strategia ucrainenilor pare să se concentreze pe crearea unei situații „în oglindă” cu ceea ce Rusia a încercat să realizeze în Harkov, folosind o combinație de incursiuni terestre, sprijinite de artilerie și drone, pentru a menține inamicul sub presiune constantă.
Aceasta este o tactică de uzură, menită să demoralizeze trupele rusești și să fragmenteze capacitatea lor de a organiza o apărare eficientă. Avansul lent, dar constant al ucrainenilor nu indică neapărat o lipsă de resurse sau determinare, ci mai degrabă o strategie de a testa și explora vulnerabilitățile în apărarea rusească, fără a risca o contraofensivă rapidă și costisitoare.
Ce urmează?
Aceste incursiuni au implicații semnificative pe mai multe planuri.
Pe plan intern, ele constituie o provocare directă pentru securitatea națională a Rusiei, ceea ce ar putea amplifica presiunea politică asupra Kremlinului, solicitând o reacție mai agresivă.
Ca urmare, Rusia a declarat starea de regim antiterorist în regiunile Briansk, Belgorod și Kursk și a mobilizat rapid trupe pentru a contracara incursiunea.
Pe de altă parte, una dintre cele mai bine pregătite unități ucrainene, Brigada 80 de asalt aerian, este activ implicată în atacurile asupra teritoriului rusesc.
Se estimează că ofensiva ucraineană implică cel puțin trei brigăzi, fiecare având aproximativ 2.000 de soldați.
Pe plan internațional, atacul ucrainean din regiunea Kursk ar fi beneficiat de sprijinul aliaților occidentali, cu scopul de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a fi mai flexibil în viitoarele negocieri de pace între Rusia și Ucraina.
Un alt aspect semnificativ este că localitatea Sudja, care găzduiește o stație crucială pentru măsurarea volumului de gaz livrat către Europa, ar fi trecut sub controlul forțelor ucrainene.
În fața avansului ucrainean, Rusia a încercat să mobilizeze rapid trupe în apropiere de Sudja pentru a opri incursiunea. Deși oficialii ruși afirmă că au reușit să oprească ofensiva ucraineană, situația reală de pe front sugerează un alt scenariu.
Potențialul incursiunii ucrainene
Pe măsură ce situația evoluează, devine din ce în ce mai evident că evenimentele din Kursk nu constituie un simplu raid, ci o veritabilă invazie.
Alte estimări a corespondenților de război sugerează că zona de invazie ar putea fi ocupată de aproximativ 10.000 de soldați ucraineni, în timp ce gruparea rusă de forțe nordice „Sever”, aflată în apropierea frontierei, număra anterior aproximativ 48.000 de soldați, deși acest număr a scăzut.
Deși Ucraina investește resurse considerabile în această ofensivă, succesul nu este garantat. Totuși, strategia ucrainenilor de a atrage un număr mare de trupe rusești în Kursk începe să dea roade. Rușii încep să conștientizeze că adevărata amenințare ucraineană ar putea apărea oricând și oriunde pe front.
Generalul Gherasimov, şeful Statului Major al Federației Ruse, a fost puternic criticat pentru informațiile eronate referitoare la incursiunea ucraineană în Kursk. Se pare că președintele rus, Vladimir Putin, a fost informat incorect despre posibila amploare a atacului pe propriul teritoriu, ceea ce le-a permis ucrainenilor să obțină succesul.
Linia de graniță nu era considerată o prioritate de către ruși, care erau concentrați pe alte fronturi, cum ar fi Harkov.
Luptele din jurul orașului Sudja sunt esențiale în contextul negocierilor de pace sau al posibilității unei încetări a focului.
Ucraina își consolidează poziția înainte de alegerile prezidențiale din SUA, temându-se că sprijinul american ar putea scădea dacă Donald Trump, care a promis să pună capăt războiului, va câștiga.
Atât Rusia, cât și Ucraina sunt determinate să își întărească pozițiile înainte de eventualele negocieri de pace. Ucraina dorește să demonstreze că poate desfășura operațiuni militare semnificative și să impună presiune asupra Rusiei. Asta chiar dacă atacul asupra regiunii Kursk nu va avea, probabil, un impact decisiv asupra rezultatului final al războiului.
Scopul este de a le arăta atât Rusiei, cât și Occidentului că Ucraina rămâne capabilă de acțiuni importante, în ciuda dificultăților.
Cu acest nou succes ucrainean, atenția internațională a revenit asupra Ucrainei, pentru că escaladarea războiului din Orientul Mijlociu a făcut ca Occidentul să uite de sprijinul de care are nevoie Kievul. Acum, văzând și rezultate, ucrainenii trebuie sprijiniți mai mult ca niciodată.
Intrăm într-o nouă realitate a războiului, iar incursiunile ucrainene în Federația Rusă ar putea deveni tot mai frecvente. Ucrainienii de rând au toată dreptatea în a le adresa rușilor următoarea întrebare: „Страшно? Привыкайте!” (Vă e frică? Obișnuiți-vă! - n.red.).
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md