Vladimir Putin a ținut o nouă ședință cu șefi din administrația locală și centrală pentru a găsi o rezolvare rapidă a „situației din Kursk”.
Guvernatorul regiunii Alexei Smirnov anunță că 28 de localități sunt controlate de forțele ucrainene, care au înaintat 12 kilometri pe o lungime a frontului de 40 de kilometri.
Putin îl întrerupe și îi cere să nu mai facă publice cifre pentru că sunt secret militar.
Intervenția președintelui rus a fost abruptă, dar calmă, indicând că Putin controlează situația politică internă, deși se află în fața celei mai mari crize de la revolta mercenarilor Wagner din vara anului trecut.
Operațiunea forțelor militare ucrainene este mult mai amplă, puternică și de durată decât se bănuia la începutul ei. Între timp, Ucraina controlează 74 de localități din regiunea rusă Kursk.
Până acum, peste 2.000 de militari ai Kremlinului s-au predat. O cifră extrem de mare, care arată că în regiune, acum, acționează cel puțin 20.000 de soldați ruși, dar și că aceste forțe sunt încă dezorganizate și nu au un plan coerent de luptă.
Întâlnire pe marginea unui drum
„Continuăm să desfășurăm operațiuni ofensive în regiunea Kursk. Deocamdată, aproximativ 1.000 de kilometri pătrați din teritoriul Federației Ruse se află sub controlul nostru”, a declarat generalul Oleksandr Sîrski, comandantul armatei ucrainene, într-o conferință video cu președintele Volodimir Zelenski.
Cifra avansată de șeful militar a fost superioară tuturor estimărilor făcute de experții care au analizat imagini și mărturii din timpul luptelor apărute în spațiul public.
Ucrainenii au reușit să impună un secret total asupra incursiunii din regiunea Kursk, realizând cea mai surprinzătoare operațiune militară de la începutul războiului.
„…ofițerii superiori au fost informați despre ofensivă în ultimul moment. Comandantul... a declarat că a convocat ofițerii din subordine la o întâlnire pe marginea unui drum, într-o pădure, pentru a-i anunța că urmează să invadeze Rusia. Acest lucru s-a întâmplat cu trei zile înainte de atac. Soldații au aflat doar cu o zi înainte”, a povestit un comandant de brigadă ucrainean.
Faptul că la o săptămână de la declanșarea atacului, ucrainenii continuă să înainteze în Rusia indică o pregătire minuțioasă a strategiei de luptă, accesul la informații și folosirea unor trupe cu experiență.
Rușii sunt departe de controlul situației din Kursk
Destabilizarea Rusiei de atac e vizibilă. Se manifestă atât la nivel politic, cât și militar. Vladimir Putin ezită să transfere trupe din Donbas, acolo unde are inițiativa, dar și din alte zone, de teamă să nu ofere noi oportunități de atac ucrainenilor.
În același timp, aducerea în Kursk a unor forțe formate din noi recruți, aruncați în luptă fără pregătire, nu face decât să ridice numărul prizonierilor luați de ucraineni.
Atât Putin, cât și generalii săi se află într-o situație dificilă în care trebuie să aleagă între a încerca să elibereze teritoriul Rusiei sau a menține presiunea în Donbas.
Liderii Kievului continuă să păstreze secretul în ce privește operațiunile militare.
Fac publice doar informații sau realizări pentru a crește moralul trupelor și a cetățenilor, dar nimic despre obiectivele militare din regiune, ce puncte controlează și cât de amplă e campania militară.
„Forțele ucrainene avansează în continuare în regiunea Kursk, în ciuda afirmațiilor recente ale bloggerilor militari ruși, conform cărora forțele Kremlinului au stabilizat linia frontului”, se arată în raportul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din data 12 august.
„Bloggerii militari ruși au afirmat că activitatea ofensivă ucraineană a scăzut în regiunea Kursk, cu toate acestea, un proeminent expert afiliat Kremlinului a respins aceste afirmații, susținând că forțele ruse sunt departe de a stabiliza situația”, se mai arată în raportul citat.
Oferte de angajare în Ucraina
E un mister total în ce privește tactica ucraineană, cele mai multe informații venind dinspre partea rusă, care pe de-o parte încearcă să transmită semnale pozitive pentru liniștirea populației, pe de altă parte, trebuie să tempereze așteptările acesteia într-o situație atât de dificilă.
Conform mai multor rapoarte din acest an, Ucraina n-ar fi avut capacitatea să declanșeze o operațiune militară importantă. Lentoarea cu care aliații transferă arme și problemele de personal înregistrate în sistemul de recrutare urmau să amâne orice inițiativă pentru anul 2025.
În urmă cu o săptămână, Volodimir Zelenski a prezentat primele avioane de luptă F-16, intrate în dotarea forțelor aeriene din Ucraina.
Cele zece aparate de zbor nu au fost implicate în sprijinirea ofensivei din Kursk. Nu există niciun indiciu în acest sens, în schimb, a fost semnalată prezența lor în regiunea Herson, pe frontul de sud, ceea ce sugerează o consolidare a defensivei aeriene în această zonă.
Ucraina întâmpină o mare problemă în legătură cu F-16. Pregătirea piloților e mai lentă decât sosirea avioanelor, iar pe rețelele sociale se fac anunțuri pentru angajarea unor piloți militari care nu mai sunt activitate.
Senatorul american Lindsey Graham (Partidul Republican), aflat în vizită la Kiev, s-a arătat dispus să-l ajute pe Zelenski, spunând că va cere piloților americani aflați la pensie să piloteze avioanele F-16 ce vor intra în dotarea forțelor ucrainene.
„Ucrainenii caută în toate țările NATO piloți pensionați, dispuși să-i ajute până când își vor putea antrena propriii oameni. Mesajul meu e că trebuie să ne implicăm total. Am de gând să aduc în discuție acest lucru. Îl rog pe președintele Biden, înainte de a părăsi funcția, să se asigure că invitația pentru piloți va fi lansată”, a declarat senatorul american.
Singurul salvator
Cu o ofensivă în Rusia și o consolidare a defensivei aeriene, Ucraina a preluat din nou inițiativa în conflict, având multe posibilități strategice.
În urma surprizei din Kursk și a secretului instituit în jurul operațiunilor militare, nimeni nu mai poate avea certitudini despre stadiul dotării forțelor de la Kiev, numărul lor, nivelul de antrenament și experiența de luptă, iar o astfel de ceață informațională produce îngrijorare la Moscova.
Starea de spirit din Rusia e ilustrată de Oleg Karpovici, director al Institutului Diplomatic, un apropiat al elitei politice de la Kremlin, care vorbește într-un articol de opinie, publicat de Izvestia, despre declanșarea unui proces de izolare și mai mare în raport cu Occidentul și adoptarea unor noi măsuri de cenzură.
„…statul și societatea ar trebui să se unească pe cât mai mult posibil și să renunțe la sentimentalisme inutile. Plângerile cu privire la inconvenientele cotidiene, cum ar fi blocarea Internetului sau imposibilitatea de a reveni la modul de viață <de dinainte de război>, ar trebui să facă loc concentrării și capacității de a strânge din dinți și de a îndura această perioadă dificilă, adaptându-ne la realitatea schimbată”, a scris Karpovici.
Proiectarea unei viziuni întunecate asupra viitorului arată că Putin e pregătit să-și asume rolul de victimă a Occidentului, dacă vor continua problemele militare și apariția unor noi înfrângeri. Dintr-o astfel de postură poate supraviețui politic, spunând că inamicii externi vor distrugerea Rusiei, el fiind singurul salvator.