6 moduri în care "Operațiunea Kursk" schimbă cursul războiului

6 moduri în care "Operațiunea Kursk" schimbă cursul războiului
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

După cum devine mai clar pe zi ce trece, incursiunea ucraineană în regiunea Kursk din Rusia nu este un incident minor. Operațiunea neașteptată a Kievului pe teritoriul rus ar putea schimba fundamental caracterul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Atacul Ucrainei reprezintă o evoluție nouă în cel puțin șase moduri, scrie dr. Andreas Umland pentru Kiev Independent. Umland este analist la Centrul Stockholm pentru Studii Est-Europene, la Institutul Suedez de Afaceri Internaționale. Este, de asemenea, profesor asociat de Științe Politice la Universitatea Națională din Kiev.

Iată cele 6 moduri în care "Operațiunea Kursk" schimbă cursul războiului

  1. Incursiunea este o ofensivă militară la scară largă, efectuată de armata oficială a Ucrainei, spre deosebire de raidurile anterioare pe teritoriul Rusiei, care au fost realizate de unități mai mici, semi-regulate, precum Legiunea Rusia Liberă și Corpul Voluntarilor Rusiei, compuse din cetăţeni ruşi care luptă pentru Ucraina.

Această distincție este semnificativă atât practic, cât și simbolic. Spre deosebire de incursiunile limitate ale luptătorilor ruși pro-ucraineni, această ofensivă este o operațiune militară ucraineană majoră, care implică un număr mare de personal și o gamă largă de armament (inclusiv tancuri britanice Challenger 2).

În timp ce raidurile anterioare au fost şi ele jenante pentru Moscova, acestea au fost relativ minore, efectuate de unități paramilitare, cu arme limitate. Acum, armata ucraineană este, în multe privințe, oglindirea a ceea ce armata rusă a făcut în Ucraina din 2014.

2. Primele zile ale incursiunii ucrainene în Rusia au avut un succes neașteptat pentru Kiev. Rapoartele indică faptul că forțele ucrainene au ocupat aproximativ 1.000 de kilometri pătrați de teritoriu rusesc important din punct de vedere strategic, în timp ce au suferit pierderi moderate de soldați și echipamente. De asemenea, armata ucraineană controlează 74 de așezări, inclusiv centrul administrativ Sudja.

ADVERTISING

Deși este un oraș mic de aproximativ 5.000 de locuitori, Sudja a fost un important centru logistic pentru armata rusă.

În perioada țaristă, zona era în mare parte vorbitoare de ucraineană, iar în 1918, a servit pentru scurt timp drept prima capitală a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene în curs de dezvoltare.

Sudja găzduiește, de asemenea, o stație de contorizare Gazprom, prin care trec toate transporturile de gaze naturale terestre din Rusia către Uniunea Europeană. Acest lucru a provocat reacții nervoase pe piețele europene, prețul gazelor fiind în creștere după 6 august, deși aceste temeri ar putea fi exagerate.

Gazul a continuat să curgă prin Sudja de-a lungul întregului război din 2014, din Ucraina până în Slovacia și mai departe în Europa Centrală. Atât Moscova, cât și Kievul și-au menținut, și probabil că vor continua să mențină, un interes comercial în susținerea comerțului cu gaze Rusia-UE.

Acest lucru sugerează că evoluțiile militare din jurul instalaţiei Gazprom – indiferent dacă este pe teritoriul ucrainean sau rus – nu reprezintă neapărat o amenințare pentru aceste fluxuri de gaze reciproc profitabile, oricât de ciudat ar suna.

3. Incursiunea din Kursk a dus la cea mai mare și mai rapidă schimbare în prima linie a războiului de la eliberarea de către Ucraina a teritoriului controlat de ruși din regiunile Harkov și Herson în toamna anului 2022. Până de curând, toate câștigurile sau pierderile teritoriale de către părți au fost mai mici şi mai puţin semnificative.

Pentru prima dată într-o perioadă lungă, harta frontului dintre Rusia și Ucraina arată semnificativ diferit. UAF-Kursk-Incursion-August-14-2024

ADVERTISING

4. Incursiunea de la Kursk poate fi văzută ca o implementare întârziată a mult-discutatei contraofensive ucrainene care a stagnat în 2023.

În urmă cu un an, un atac al Kievului pe pământul ucrainean nu a avut succes; acum se face o încercare mai reușită pe pământ rusesc. Odată cu incursiunea relativ profundă a trupelor ucrainene în vestul Rusiei, războiul a trecut oarecum de la uzură la război de manevră.

5. Poate mai important, odată cu incursiunea în Kursk, războiul terestru dintre Rusia și Ucraina a trecut de la o confruntare aproape exclusiv pe teritoriul ucrainean la una care se desfășoară acum pe teritoriile de stat legale ale ambelor țări.

Această schimbare a devenit deja o sursă de jenă pentru Kremlin. Dacă avansul ucrainean în Rusia se dovedește a fi mai mult decât un episod scurt, schimbarea Kievului către un război ofensiv pe teritoriul Rusiei va avea implicații strategice semnificative.

6. Succesul inițial al incursiunii pe teritoriul rus ridică întrebări cu privire la cât de serioase erau declarațiile doctrinei militare ruse și amenințările frecvente cu privire la utilizarea armelor nucleare.

Incursiunea din august constituie, fără îndoială, cea mai gravă încălcare posibilă a suveranității Rusiei.

Cu toate acestea, în prima săptămână a ofensivei rapide a Kievului, Moscova nu a emis niciun avertisment cu privire la escaladarea nucleară.

În schimb, Kremlinul a anunțat o așa-numită „operațiune antiteroristă” sub comanda Serviciului Federal de Securitate (FSB), reducând astfel incursiunea profundă a armatei ucrainene în regiunea Kursk la o amenințare obișnuită pentru securitatea națională.

ADVERTISING

Incursiunea schimbă percepțiile – atât în ​​Rusia, cât și în întreaga lume

Pentru Moscova, noua strategie ucraineană, chiar și cu realizările sale limitate în prezent, complică planificarea, desfășurarea și prezentarea războiului împotriva Ucrainei.

În lumina evoluțiilor recente, Rusia va trebui să rețină și să desfășoare mai multe trupe pe propriul său teritoriu, mai degrabă decât pe cel al Ucrainei.

Inversarea și descurajarea ofensivei din Kursk și a potențialelor viitoare atacuri ucrainene pe teritoriul rusesc au devenit o nouă prioritate strategică pentru Statul Major al Rusiei.

Anterior, armata rusă s-a concentrat pe luptele în țări străine – fie în Moldova, Georgia, Siria, Ucraina. Această perioadă exclusiv ofensivă, intervenționistă a desfășurării militare ruse se încheie acum.

Este înlocuită de noua sarcină de a apăra teritoriul legitim al statului rus.

Pentru Kiev, incursiunea în regiunea Kursk este parțial o mișcare de diversiune pentru a ocupa trupele ruse care altfel ar ataca, devasta și teroriza Ucraina.

În plus, Ucraina ar putea încerca să influențeze afacerile interne și externe ale Rusiei. Kievul pare să încerce să submineze reputația politică a Kremlinului, strategia de propagandă și politica informaţională atât în ​​rândul populației ruse, cât și al comunității internaționale, fie în Occident, fie în afara lui.

Kievul speră că diversele deficiențe administrative ale Rusiei care au dus la succesul Ucrainei în Kursk vor deveni problematice pentru poziția președintelui Vladimir Putin, în special în rândul elitei politice ruse și al grupurilor pro-ruse din întreaga lume.

O mare parte din sprijinul pentru Putin este determinată nu de atracția reală față de putinism sau de credința în narațiunile rusești despre expansiunea NATO, „fascismul ucrainean” sau intervenţia occidentală, ci de respectul cinic pentru succesul aparent al politicilor interne și externe nemiloase ale lui Putin.

Incursiunea ucraineană neașteptat de profundă și, până acum, de succes, pe teritoriul Rusiei creează disonanță cognitivă pentru cei care au manifestat susţinere pentru Kremlin până acum.

Succesul incursiunii Ucrainei ilustrează încă o dată inabilitatea strategică a Rusiei, deficiențele administrative și lipsurile materiale. Aceste slăbiciuni au fost deja evidente în 2022, în timpul atacului eșuat asupra Kievului din primăvară și a contraofensivelor ucrainene de succes din regiunile Harkov și Herson din toamnă.

Actuala operațiune ucraineană subminează din nou narativul despre presupusa invincibilitate și superioritate a Rusiei – un miraj adesea promovat de amicii Kremlinului pentru a justifica nevoia de pace cu Rusia, chiar şi cu concesii teritoriale din partea Ucrainei.

Sancțiunile economice occidentale împotriva Rusiei și sprijinul militar pentru Ucraina au devenit într-adevăr mai semnificative din 2022. Cu toate acestea, ele rămân insuficiente pentru a apăra teritoriul, cetățenii și infrastructura Ucrainei de atacul criminal al Rusiei.

Mai rău, multe companii private din Vest și țări din așa-numitul Sud Global continuă să alimenteze maşinăria de război a Rusiei prin comerț direct sau indirect cu agresorul.

Deciziile occidentale de a susține apărarea Ucrainei au fost lente, ezitante. Ca răspuns, după doi ani și jumătate de lupte intense și suferințe, Kievul încearcă acum să schimbe fundamental caracterul și contextul războiului.

Indiferent de rezultatul recentei incursiuni, Kievul va continua să folosească diverse mijloace pentru a demonstra publicului internațional că evoluția și rezultatul războiului rămân incerte și că presupunerea unei dominații ruse incontestabile este înșelătoare.

Un alt obiectiv al strategiei Ucrainei este de a reformula eventualele negocieri viitoare cu Kremlinul asupra chestiunilor teritoriale. De exemplu, în viitoarele discuții multilaterale – posibil în timpul unei a doua conferințe internaționale de pace care urmează summit-ului din iulie din Elveția – Kievul ar putea adopta o nouă abordare.

Pe lângă faptul că continuă să susțină argumente morale și legale, conducerea Ucrainei poate propune acum schimburi cu terenurile rusești capturate pentru teritoriul anexat ucrainean.

Cu siguranță, noua abordare a Kievului este riscantă atât pentru securitatea ucraineană, cât și pentru cea internațională. Evoluțiile recente ar putea evolua în diverse direcții. Incursiunea, în cuvintele lui Putin, a „creat o provocare pe scară largă”.

Cu toate acestea, acei observatori străini care sunt de acord cu Putin ar trebui mai întâi să dea vina pe interesul limitat sau absent al propriilor țări în suveranitatea și integritatea Ucrainei. Lipsa unui sprijin internațional suficient pentru eforturile Ucrainei de a-și restabili granițele din 2014, împreună cu continuarea comerțului pe scară largă cu Rusia, au determinat Kievul să treacă de la o poziție defensivă la una ofensivă.

Rusia va trebui să investească în fortificarea graniței cu Ucraina și să acorde mai multă atenție altor teatre de război dincolo de estul și sudul Ucrainei.

Incursiunea ucraineană pe teritoriul rusesc schimbă percepțiile – atât în ​​Rusia, cât și în întreaga lume.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇