PressOne: Doctoratul lui Pahonțu, analizat de Comisia de etică a UNAP. Șeful SPP a plagiat din lucrările membrilor comisiei care i-a acordat titlul de doctor

PressOne: Doctoratul lui Pahonțu, analizat de Comisia de etică a UNAP. Șeful SPP a plagiat din lucrările membrilor comisiei care i-a acordat titlul de doctor
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) a dispus verificări cu privire la suspiciunile de plagiat din teza de doctorat a lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP).

Biroul de Presă al UNAP a precizat pentru PressOne că la nivelul Comisiei de etică a fost numită o comisie de analiză pentru verificarea „unor posibile încălcări ale normelor de etică și deontologie universitară și a unor abateri de la buna conduită în cercetare”.

Decizia vine după ce jurnaliștii Recorder au identificat 52 de pagini cu conținut plagiat, reprezentând aproximativ 30% din cele 175 de pagini de conținut ale lucrării. În total, analiza indică 761 de rânduri copiate sau foarte apropiate de texte publicate anterior, inclusiv fragmente preluate din Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976.

PressOne a obținut și informații privind componența comisiei care a evaluat lucrarea de doctorat a lui Lucian Pahonțu, intitulată „Tactici folosite pentru paza și apărarea obiectivelor de importanță deosebită”, și care a decis să-i acorde acestuia titlul de doctor.

Teza a fost coordonată de generalul (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie și a fost susținută susținută în aprilie 2003 în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare, instituție care funcționează în prezent sub denumirea de Universitatea Națională de Apărare „Carol I”.

ADVERTISING

Teza lui Pahonțu nu a fost verificată cu un soft

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a confirmat pentru PressOne că, în urma unei sesizări privind teza de doctorat susținută de Lucian Pahonțu, Comisia de etică universitară a constituit o comisie de analiză.

Aceasta are misiunea de a verifica existența unor posibile încălcări ale normelor de etică și deontologie universitară, precum și a unor abateri de la buna conduită în cercetare. Termenul prevăzut de legislație pentru soluționarea unei astfel de sesizări este de 45 de zile.

Conform regulamentului-cadru aprobat prin Ordinul Ministerului Educației nr. 6869/2024, hotărârile comisiilor de etică universitară trebuie publicate pe site-ul instituției.

Totodată, instituția a menționat că teza de doctorat a lui Pahonțu nu a fost verificată până în prezent cu un software de analiză a similitudinilor, așa cum prevede ordinul ministrului educației din 2021.

Potrivit acestui ordin, instituțiile de învățământ superior care au eliberat diplome de doctor în perioada ianuarie 1990 - iunie 2016 au obligația să elaboreze o strategie proprie de prevenire și combatere a fenomenului de plagiat și să verifice respectarea eticii și deontologiei universitare în elaborarea tezelor de doctorat. Rezultatul analizei ar urma, așadar, să fie făcut public după finalizarea procedurii.

ADVERTISING

Pahonțu a plagiat din lucrările a trei membri ai comisiei

Conform documentelor obținute de PressOne, comisia de referenți care a evaluat în 2003 teza de doctorat a lui Pahonțu și care i-a acordat acestuia titlul de doctor a avut următoarea componență:

  • președinte – colonel prof. univ. dr. Gheorghe Toma;
  • conducător de doctorat – general locotenent (r) prof. univ. dr. Valentin Arsenie – Academia de Înalte Studii Militare;
  • referent oficial – colonel prof. univ. dr. Ioan Geantă – Academia de Înalte Studii Militare;
  • referent oficial – general de corp de armată prof. univ. dr. Tudor Cearapin – Comandamentul Național al Jandarmeriei;
  • referent oficial – general de divizie conf. univ. dr. George Serițan – Academia de Poliție.

Potrivit Recorder, Lucian Pahonțu a plagiat în teza de doctorat din 12 lucrări, fără a indica sursa. Trei dintre lucrări sunt scrise de trei dintre membrii comisiei care a evaluat lucrarea lui Pahonțu:

  • referentul Tudor Cearapin;
  • președintele comisiei Gheorghe Toma:
  • conducătorul său de doctorat, Valentin Arsenie.

PressOne detaliază legăturile dintre doi membri ai comisiei și Lucian Pahonțu.

ADVERTISING
  • Tudor Cearapin a fost profesor universitar și membru al Academiei Oamenilor de Știință din România. Între 2001 și 2005, a condus Jandarmeria Română. Înainte de 1990 a fost ofițer în Trupele de Securitate, la UM 0305, aceeași unitate în care a activat și Lucian Pahonțu. Potrivit Recorder, Cearapin a condus brigada UM 0305 în timpul Revoluției din 1989 și al Mineriadei din 1990.
  • Gheorghe Toma a fost profesor la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) și la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din subordinea SRI. Ulterior, a ocupat funcția de secretar general al Academiei de Științe ale Securității Naționale. A fost și îndrumător de doctorate la Academia SRI, multe dintre tezele coordonate de acesta fiind declarate plagiate în 2018 în urma unei verificări interne realizate chiar la Academia SRI. Gheorghe Toma a coordonat tezele de doctorat ale fiicei și ginerelui lui Gabriel Oprea, ambele vizate ulterior de suspiciuni de plagiat, scrie publicația citată.

Fragmente preluate din documente militare

Jurnaliștii Recorder au identificat 52 de pagini cu conținut plagiat, reprezentând aproximativ 30% din cele 175 de pagini de conținut ale lucrării. În total, analiza indică 761 de rânduri copiate sau foarte apropiate de texte publicate anterior.

Una dintre sursele identificate este Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976, document care nu apare în bibliografia tezei. Din acest regulament au fost identificate 210 rânduri identice, distribuite în 13 pagini ale lucrării.

Recorder notează că Pahonțu a fost ofițer în trupele de Securitate între 1987 și 1990. În perioada respectivă, această structură făcea parte din Departamentul Securității Statului. În 1990, trupele de Securitate și-au schimbat titulatura în Jandarmeria Română.

O altă sursă importantă identificată de jurnaliști este volumul colectiv „Terorismul”, publicat în 2001. Din această carte au fost găsite 233 de rânduri identice sau foarte similare și un tabel. Potrivit analizei, fragmente provenite din această sursă apar în 16 dintre cele 41 de pagini ale celui de-al doilea capitol al tezei.

Probleme și la citarea surselor

Pe lângă fragmentele preluate fără ghilimele sau fără trimiteri bibliografice, analiza Recorder semnalează numeroase probleme în modul în care sunt indicate sursele.

În unele situații, notele bibliografice nu corespund textului sau ideii indicate. Jurnaliștii au identificat inclusiv cazuri în care numele unui autor este confundat cu titlul unei cărți.

Într-un alt exemplu, un fragment pus între ghilimele combină texte provenite de la doi autori diferiți, în timp ce nota bibliografică indicată la final trimite către un al treilea autor.

Potrivit Recorder, obținerea titlului de doctor a fost urmată de o ascensiune importantă în cariera lui Lucian Pahonțu. La scurt timp după susținerea tezei, acesta a fost înaintat la gradul de general în Jandarmeria Română, iar în 2005 a fost numit de președintele Traian Băsescu la conducerea Serviciului de Protecție și Pază.

Dezvăluirile au venit după o altă investigație Recorder, care susține pe baza unor documente și mărturii că Lucian Pahonțu a făcut parte din trupele de represiune în timpul Revoluției și că unitatea sa a fost implicată și în reprimarea manifestației din Piața Universității.

Iată și reacțiile pe această temă:

T.D.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google