Șeful SPP Lucian Pahonțu a avut luni prima reacție după dezvăluirile făcute de Recorder despre implicarea lui în reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă.
Pahonțu respinge categoric acuzațiile și susține că documentele și verificările instituțiilor competente îi vor confirma versiunea.
„Decembrie 1989 și iunie 1990 sunt răni deschise ale României”, își începe Lucian Pahonțu declarația publică, în care afirmă că oamenii care au murit sau au suferit în acele evenimente „merită adevărul”, iar cei care ocupă funcții publice au obligația de a răspunde pentru trecutul lor.
Directorul Serviciului de Protecție și Pază spune că răspunde acuzațiilor „cu fapte care pot fi verificate” și susține că informațiile despre cariera sa au fost publice de mulți ani.
- Nicușor Dan îl apără pe Pahonțu după dezvăluirile Recorder și explică de ce nu a numit nici acum șeful SRI. Cum ne duce cu vorba de mai bine de un an
- Protest la Palatul Cotroceni, după ce Nicușor Dan l-a apărat pe șeful SPP: Nicușoare, lasă clonțu, dă-l afară pe Pahonțu (Foto & Video)
- Bolojan, mesaj tranșant pentru Pahonțu după dezvăluirile Recorder: Fiecare om răspunde pentru ceea ce face
„Afirmațiile care mă vizează sunt neadevărate și lipsite de fundament”, afirmă Pahonțu.
Pahonțu neagă că ar fi participat la represiunea din 1989 și 1990
Șeful SPP respinge explicit acuzațiile potrivit cărora ar fi fost implicat în reprimarea manifestațiilor din 21 și 22 decembrie 1989 sau în violențele împotriva protestatarilor din 13 și 14 iunie 1990.
„Nu am desfășurat niciodată activități care să vizeze încălcarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale și care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de «poliție politică»”, susține acesta.
Pahonțu afirmă că are încredere că verificările efectuate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vor clarifica acuzațiile și vor confirma susținerile sale.
„Aveam 25 de ani și eram locotenent”
În ceea ce privește Revoluția din decembrie 1989, Pahonțu explică faptul că la acel moment era locotenent și comandantul unui pluton de transmisiuni din cadrul UM 0305, Trupe de Securitate.
El subliniază că atribuțiile sale erau în domeniul transmisiunilor și face o distincție între Trupele de Securitate și structurile fostei Securități care aveau atribuții informativ-operative și de cercetare penală.
Potrivit relatării sale, compania din care făcea parte era una de sprijin logistic și avea în componență, pe lângă plutonul de transmisiuni, subunități de apărare antiaeriană, logistică și transport.
În seara de 21 decembrie 1989, spune Pahonțu, compania a primit mai multe ordine de deplasare. În jurul orei 22:00, unitatea sa ar fi intrat într-un dispozitiv de blocare pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.
Pahonțu susține că dispozitivul său se afla în spatele unor cordoane de Miliție și ale unor militari ai Ministerului Apărării Naționale și că, în cele aproximativ patru ore petrecute acolo, nu a intrat în contact cu manifestanții.
Mai mult, el afirmă că militarii pe care îi comanda nu aveau muniție asupra lor, aceasta fiind păstrată în lăzi sigilate, în camioanele unității.
„Nu am fost la baricada de la Intercontinental”
Lucian Pahonțu respinge în mod categoric ideea că ar fi participat la reprimarea manifestanților din zona centrală a Bucureștiului.
„În niciun moment din timpul evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflați în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu”, afirmă acesta.
El susține că nici el, nici oamenii săi nu au avut arme și muniție asupra lor și că singurul contact cu revoluționarii a avut loc în dimineața de 22 decembrie, când manifestanții au intrat în Piața Republicii, actuala Piață a Revoluției.
Potrivit lui Pahonțu, manifestanții i-au îmbrățișat pe militari, le-au oferit flori și mâncare, după care subunitatea s-a retras la unitate.
„La sosirea în unitate, muniția a fost verificată și predată și nu lipsea niciun cartuș”, susține șeful SPP.
El afirmă că această versiune a evenimentelor a fost consemnată și într-o declarație dată în martie 1990.
Îl invocă în apărarea sa pe fostul procuror al dosarului Revoluției
Unul dintre principalele argumente invocate de Pahonțu este o declarație publică a generalului Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare și unul dintre procurorii care au instrumentat dosarul Revoluției.
Pahonțu susține că Ranco Pițu a declarat că nu a existat nicio probă care să demonstreze participarea sa la represiune.
„Nu există nicio probă că Pahonțu a participat la represiune”, este una dintre afirmațiile citate de șeful SPP.
Totodată, Pahonțu susține că, potrivit fostului procuror militar, nu există niciun indiciu că el ar fi participat direct la comiterea unor infracțiuni în timpul Revoluției.
„Dacă aș fi avut vreo implicare, acest lucru ar fi fost identificat”
Lucian Pahonțu mai spune că activitatea sa a fost verificată de-a lungul timpului de instituțiile abilitate, inclusiv atunci când a fost numit în funcția de director al SPP.
El susține că evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990 fac obiectul unor dosare penale aflate de ani de zile în cercetare și afirmă că, dacă ar fi existat dovezi privind implicarea sa în violențele din acele perioade, acestea ar fi fost descoperite.
„Sunt convins că, dacă aș fi avut vreo implicare în violențele petrecute în timpul celor două evenimente, acest lucru ar fi fost identificat”, afirmă Pahonțu.
Pahonțu își apără și bilanțul de la conducerea SPP
În finalul declarației, șeful SPP vorbește despre activitatea sa la conducerea instituției și susține că, de la numirea sa în funcție, obiectivul principal a fost modernizarea și profesionalizarea serviciului.
Pahonțu invocă principiile de legalitate, neutralitate, echidistanță politică, eficiență și adaptabilitate și afirmă că SPP s-a integrat în structurile euroatlantice și a dezvoltat programe de cooperare cu NATO, ONU și UE, precum și cu serviciile omoloage din statele partenere.
Prima reacție publică a lui Lucian Pahonțu vine după investigația Recorder, care susține pe baza unor documente și mărturii că Lucian Pahonțu a făcut parte din trupele de represiune în timpul Revoluției și că unitatea sa a fost implicată și în reprimarea manifestației din Piața Universității.
I.O.
Cum ar putea inteligența artificială să salveze cel puțin 150.000 de animale anual
Novak Djokovic, eliminat de la US Open: A început să plângă în timpul meciului Video
USR și-a stabilit prioritățile în noua sesiune parlamentară: Tot nu vom vota un guvern PSD
Cine a îngropat, timp de 35 de ani, reformarea serviciilor? Istoria și tiparele
