Premierul Ilie Bolojan cere clarificarea modului în care s-au desfășurat evenimentele din decembrie 1989, în contextul informațiilor publicate de Recorder despre o posibilă implicare a șefului SPP, Lucian Pahonțu, în reprimarea protestelor din București.
Bolojan spune că, dacă vor exista date certe privind implicarea sa, „fiecare om răspunde pentru ceea ce face”, însă subliniază că decizia privind conducerea SPP aparține Administrației Prezidențiale, nu Guvernului.
Într-un interviu acordat Cotidianul, premierul a fost întrebat dacă l-ar retrage pe Lucian Pahonțu din funcție dacă ar fi în locul președintelui Nicușor Dan.
„Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competență asupra acestui serviciu, care este Administrația Prezidențială, nu Guvernul, și sigur, ca să poți emite judecăți, trebuie să ai date fără echivoc în astfel de situații. Or, în afară de ceea ce a apărut în spațiul public, nu am alte date”, a răspuns Bolojan.
Premierul a spus însă că este necesară clarificarea evenimentelor din 1989.
„Consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Și, din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare din punctul acesta de vedere, ca să existe date fără echivoc”, a afirmat Ilie Bolojan.
Declarațiile vin după investigația Recorder referitoare la trecutul lui Lucian Pahonțu și la presupusa sa participare la acțiunile de reprimare a protestelor din decembrie 1989 și din timpul Mineriadei din 1990.
Președintele Nicușor Dan îl apără însă pe șeful SPP şi susține că Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a participat la reprimarea manifestanților.
Pahonțu conduce SPP de 21 de ani.
Bolojan susține limitarea mandatelor șefilor serviciilor
Premierul consideră că o soluție pentru reducerea suspiciunilor privind influența serviciilor de informații este introducerea unor mecanisme instituționale de control și limitarea mandatelor în funcțiile care presupun o putere considerabilă.
„Statele democratice au practici instituționale prin care rezolvă și limitează posibile interferențe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate pozițiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care la un moment dat poate fi folosită altfel”, a explicat Bolojan.
Întrebat dacă va susține o asemenea măsură, premierul a răspuns afirmativ.
„În ceea ce mă privește, voi susține în plan parlamentar toate măsurile în această direcție, în așa fel încât să eliminăm această discuție din spațiul public și toate suspiciunile din punctul acesta de vedere”, a spus el.
În opinia lui Bolojan, cei 21 de ani petrecuți de Pahonțu la conducerea SPP reprezintă „o perioadă lungă”, însă schimbarea regulilor trebuie făcută instituțional, prin legislație.
De ce ajung ofițerii SPP să aibă relații apropiate cu demnitarii
Premierul a fost întrebat și de ce Lucian Pahonțu este considerat indispensabil de mai mulți președinți ai României.
Bolojan a explicat că apropierea dintre ofițerii SPP și demnitarii pe care îi protejează este, într-o anumită măsură, inevitabilă.
„În general, ofițerii Serviciului de Protecție, fiind în permanență cu demnitarii, intră la un moment dat într-o relație cu ei inevitabilă”, a spus premierul.
El a făcut însă distincția între relația personală și cea instituțională. „Dar există o separație între aspectele, să spunem, politice și cele de siguranță a demnitarilor”, a adăugat Bolojan.
Bolojan: Nu a făcut o analiză a serviciilor la Cotroceni
Ilie Bolojan a vorbit și despre perioada de trei luni în care a fost președinte interimar în 2025, după demisia lui Klaus Iohannis. El spune că a menținut relații corecte cu reprezentanții serviciilor, dar nu a avut timpul și nici mandatul necesar pentru o evaluare aprofundată.
„Cât timp am fost în cele trei luni la Cotroceni președinte interimar, am căutat ca cu toți colaboratorii, angajații Administrației Prezidențiale, reprezentanții structurilor care erau în coordonarea președinției, șefii de servicii, alți oficiali superiori, să am o relație corectă, ceea ce am și făcut”, a declarat el.
Bolojan a precizat că nu s-a implicat în analize sau propuneri privind serviciile deoarece mandatul său interimar era unul de final de perioadă.
Premierul a comentat și întârzierea numirii unor noi șefi ai serviciilor de informații, în special în cazul SRI.
Bolojan consideră că o numire rapidă ar elimina situația de provizorat, însă recunoaște că șansele unei înțelegeri politice au scăzut.
„Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații, cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat”, a afirmat premierul.
El a susținut că, dacă numirile ar fi fost făcute imediat după formarea coaliției de guvernare, acestea ar fi avut probabil șanse mai mari să treacă de Parlament.
În prezent, însă, Bolojan spune că „pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere probabil că s-a calculat că e în reducere”.
Pe acest subiect, Nicușor Dan a explicat aseară de ce, după aproximativ 15 luni de mandat, România nu are încă un nou director al SRI. Președintele spune acum că a considerat nepotrivit să suprapună discuțiile privind numirea șefului SRI cu negocierile pentru formarea Guvernului (picat pe 5 mai). Anterior, preşedintele a mutat succesiv termenul pentru numirea la SRI, de la „următoarele săptămâni”, la „până la finalul anului/începutul anului viitor”, apoi la „foarte curând”.
Premierul a mai afirmat că, în ceea ce îl privește, nu a simțit interferențe ale serviciilor în activitatea sa politică și că relația cu acestea, în calitate de premier, a fost una strict instituțională.
Cât te poate costa un sfat fiscal greșit primit de la ChatGPT
Războiul civil pentru România iliberală - o toamnă care poate fi decisivă
Ziua 1646 Negocierile de pace s-ar putea relua în septembrie. Atac în valuri la Kiev. Ucraina a oprit toate rafinăriile Lukoil
FCSB are probleme cu Joao Paulo: Nemulțumirea roș-albaștrilor
