Oana Pellea și Tudor Chirilă, care l-au susținut public pe Nicușor Dan, îl critică dur pe președinte după ce acesta a respins concluziile anchetei Recorder despre trecutul generalului Lucian Pahonțu și a spus că șeful SPP nu ar fi participat la acțiuni represive.
Nicușor Dan a admis că nu a făcut o evaluare managerială a lui Pahonțu, dar a pus sub semnul întrebării investigația jurnalistică: „Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul”.
Președintele a mai spus, fără să aducă dovezi, că Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a participat la represiunea din timpul Revoluției sau al mineriadelor și a invocat inclusiv „propriile simțuri” în evaluarea șefului SPP.
„O evaluare a Serviciului am făcut-o, cumva, cu propriile simțuri. Mi se pare că serviciul ăsta funcționează. Din interacțiunea pe care am avut-o cu diverși ofițeri, în diferite situații, care se ocupă în special de paza mea, mi se pare că e un serviciu profesionist și reacțiile serviciilor externe cu care tangențial m-am intersectat sunt în aceeași direcție.
O evaluare managerială n-am făcut special pentru domnul Pahonțu, pentru că sunt multe, multe, multe alte restanțe mult mai importante: o strategie economică, pe care nu o avem, alegerile anulate”, a spus Nicușor Dan.
Oana Pellea: Noi vedem
Oana Pellea îi reproșează președintelui că a formulat o concluzie într-un caz care ar fi necesitat o verificare instituțională.
„«Propriile simțuri»? Nu, domnule Președinte. O țară nu se conduce după «simțuri». Nici după presimțiri, impresii sau intuiții personale. «Simt enorm și văz monstruos.» Domnule N.D., dumneavoastră «simțiți». Noi vedem”, a scris actrița.
Ea adaugă reacția președintelui în cazul Pahonțu la alte decizii recente și afirmă că nu mai poate identifica „echidistanța” invocată de Nicușor Dan.
„Dacă cineva mai avea îndoieli în privința jocului politic pe care îl faceți, cred că lucrurile sunt acum suficient de limpezi. După promulgarea legii ANI și după declarația referitoare la cazul Pahonțu, «echidistanța» pare să fi devenit, și ea, o chestiune de… simțuri”, afirmă Oana Pellea.
Actrița mai spune că speranța pe care și-a pus-o în actualul președinte s-a transformat mai întâi în dezamăgire, apoi în „siderare și indignare”.
„Și, din păcate, pentru asta nu am nevoie de «propriile simțuri». E suficient să văd”, adaugă Oana Pellea.
Tudor Chirilă: Trebuia să înceapă cu o evaluare
Tudor Chirilă are o reacție și mai dură și îi reproșează președintelui atât concluzia despre trecutul lui Pahonțu, cât și faptul că nu a evaluat conducerea SPP.
„Nicușor Dan a dat o nouă probă de ticăloșie. Nu credeam că poate ajunge atât de jos”, își începe actorul mesajul public.
Chirilă amintește că reforma instituțiilor statului s-a numărat printre temele campaniei lui Nicușor Dan și consideră că prima problemă care trebuia analizată era durata mandatului lui Pahonțu. Generalul conduce SPP din 2005, traversând mandatele a trei președinți.
„Prima întrebare pe care trebuia să și-o pună era în legătură cu oportunitatea ca un om să conducă 21 de ani instituția SPP. (...) Cât de democratic și transparent instituțional e ca un om să acumuleze informații pe care le poate folosi în fel și chip atâta timp?”, scrie Chirilă.
Actorul critică apoi faptul că președintele a ajuns la o concluzie favorabilă șefului SPP fără să facă o evaluare și fără să anunțe verificări suplimentare.
„În ciuda faptului că tu nu l-ai evaluat în niciun fel, ba da, pardon, cu «propriile simțuri», dai verdictul că omul e «curat». Nu pui la îndoială nicio secundă convingerea ta și trimiți ancheta jurnalistică în derizoriu. Îl speli de securism și îl faci profesionist”, afirmă Tudor Chirilă.
Disputa privind statutul SPP
Tudor Chirilă îl critică pe Nicușor Dan și pentru afirmația că SPP „nu este un serviciu secret”.
Din punct de vedere juridic, SPP nu este încadrat în aceeași categorie cu serviciile de informații SRI și SIE. Instituția nu este însă doar un serviciu de pază a demnitarilor.
Legea de funcționare îi atribuie SPP competențe în domeniul siguranței naționale și dreptul de a culege, verifica și valorifica informațiile necesare protecției demnitarilor, inclusiv prin activități desfășurate deschis sau acoperit. Instituția lucrează și cu informații clasificate.
„Să zici că SPP e serviciu de pază ca și cum ar fi o firmă de bodyguarzi și nu o instituție care operează cu informații clasificate înseamnă să-ți iei de proști și interlocutorul, și publicul”, susține Chirilă.
Ce a documentat Recorder
Ancheta Recorder arată, pe baza unor documente oficiale și mărturii, că Lucian Pahonțu era comandant de pluton la UM 0305 Băneasa, unitate a Trupelor de Securitate, în ultimii ani ai regimului Ceaușescu.
În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, unitatea a fost trimisă în dispozitivul de represiune din centrul Bucureștiului, în apropierea baricadei de la Intercontinental. Iar Pahonțu a făcut parte din trupele desfășurate în dispozitivul represiv.
După Revoluție, unitatea a fost reorganizată și a participat la intervenția violentă din Piața Universității, din 13 iunie 1990. Recorder citează și mărturia unui fost coleg care îl plasează pe Pahonțu printre ofițerii implicați în acea operațiune.
Nicușor Dan consideră însă că documentele prezentate nu justifică titlul anchetei și a spus că nu vede motive pentru un „scandal”. Președintele nu a anunțat o verificare instituțională a trecutului lui Pahonțu și nici o evaluare a celor peste două decenii în care acesta a condus SPP.
Bolojan, mesaj tranșant pentru Pahonțu după dezvăluirile Recorder: Fiecare om răspunde pentru ceea ce face
Universitatea Craiova îi transmite un avertisment antrenorului Filipe Coelho după eliminarea din Europa League
Trump schimbă numele lacului Ontario în „Lacul Americii” și provoacă furia Canadei: Ne mai trebuie și un ocean!
Ministrul Educației s-a răzgândit: NU mai taie bursele sociale, pentru că sărăcia nu intră în vacanță
