Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a fost nevoită să renunțe la lansarea unui grup la nivel înalt, format din foști lideri politici și militari, după ce mai multe state membre s-au opus inițiativei.
Decizia a fost confirmată pentru Politico de un oficial european.
Grupul urma să propună soluții pentru remedierea rapidă a deficiențelor UE în domeniul apărării. Unii diplomați considerau însă că inițiativa era și o încercare a lui Kallas de a-și consolida poziția în actuala dispută instituțională de la Bruxelles.
„Este modul ei de a rămâne relevantă”, a declarat, sub protecția anonimatului, un diplomat european de rang înalt.
Lupta pentru controlul politicii externe
Vicepreședinta Comisiei Europene încearcă să blocheze planurile franco-germane de reformare a Serviciului European de Acțiune Externă, corpul diplomatic al UE.
Propunerile ar urmări, cel puțin oficial, să întărească rolul șefei diplomației europene. Aliații lui Kallas se tem însă că schimbările i-ar putea permite Comisiei Europene să preia un control mai mare asupra politicii externe a Uniunii.
În acest context, grupul de experți fusese privit de unii diplomați ca parte a rezistenței lui Kallas față de planurile susținute de Franța și Germania.
Șefa diplomației europene spunea că vrea să aducă la aceeași masă „cele mai strălucite minți”, care să găsească modalități de acoperire a deficiențelor europene în domeniul apărării „în cel mai scurt timp posibil și în cel mai eficient mod”.
Un oficial european a explicat că proiectul a fost abandonat în urma presiunilor exercitate de unele capitale. „Unele state membre au considerat că aceasta nu era calea potrivită de urmat în acest moment. După discuții cu miniștrii, am decis să nu continuăm inițiativa. Căutăm noi modalități de colaborare cu statele membre”, a declarat oficialul.
Cine urma să facă parte din grup
Lansarea era programată luni dimineață, la Bibliothèque Solvay din Bruxelles. La eveniment erau așteptate aproximativ 150 de persoane din instituțiile europene, NATO, mediul academic și centrele de reflecție.
Biroul lui Kallas nu făcuse publică lista membrilor. Trei diplomați au declarat însă pentru Politico că grupul urma să fie condus de Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO.
Printre participanți s-ar fi numărat și foști miniștri ai Apărării, precum estonianul Jüri Luik, care a fost și ambasador la NATO, și Florence Parly, fost ministru francez al Forțelor Armate.
Germania urma, de asemenea, să fie reprezentată. În grup ar fi trebuit să intre inclusiv reprezentanți ai unor țări din afara Uniunii Europene, între care Regatul Unit și Ucraina.
La finalul activității, Rasmussen ar fi urmat să redacteze un raport cu rezultatele și propunerile grupului. Serviciul European de Acțiune Externă nu a confirmat niciunul dintre numele vehiculate.
Temerile privind suprapunerea atribuțiilor
Inițiativa făcea parte din eforturile de relansare a Serviciului European de Acțiune Externă, care are o nouă echipă de conducere. Noul secretar general al serviciului este Kajsa Ollongren, fost ministru olandez al Apărării. Funcția de secretar general adjunct responsabil de apărare este ocupată de David Cvach, fost ambasador al Franței la NATO.
Încă de la apariția proiectului, mai mulți diplomați au avertizat că activitatea grupului risca să se suprapună cu cea a Comisiei Europene și, mai ales, cu atribuțiile comisarului pentru Apărare, Andrius Kubilius. Acesta organizează deja întâlniri periodice cu reprezentanți ai centrelor de reflecție și cu foști lideri.
Unii diplomați susțin că anularea inițiativei a fost provocată de pregătirea insuficientă a proiectului și de lipsa coordonării cu mai multe capitale europene.
Un alt oficial UE contestă însă această explicație. Potrivit lui, decizia ar fi fost declanșată de o problemă din politica internă italiană, mai exact de o dispută privind persoanele care urmau să fie incluse în grup.
G.P.
