Cutremurul politic pornit dintr-unul dintre cele mai mici landuri germane. De ce victoria AfD privește întreaga Europă

Cutremurul politic pornit dintr-unul dintre cele mai mici landuri germane. De ce victoria AfD privește întreaga Europă
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

„Seism politic”, „cutremur social” sau „moment de cotitură pentru Germania”. Așa a fost descrisă victoria categorică obținută de Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile din Saxonia-Anhalt.

Ar putea părea exagerat. Saxonia-Anhalt este unul dintre cele mai mici dintre cele 16 landuri germane și are numai 1,7 milioane dintre cei aproximativ 59 de milioane de alegători ai țării. În plus, deși a câștigat detașat, AfD a ratat majoritatea absolută.

Rezultatul este însă mult mai important decât dimensiunea landului în care a fost obținut. El poate schimba raportul de forțe din Germania, slăbește și mai mult guvernul de la Berlin și produce neliniște la Bruxelles, într-un moment în care Europa are nevoie de unitate în fața Rusiei, a presiunilor exercitate de Donald Trump și a concurenței economice venite din China, arată o analiză BBC.

AfD a obținut 43,8% din voturi, aproape dublu față de rezultatul din 2021, și va avea 39 dintre cele 83 de mandate ale noului parlament regional. Îi lipsesc numai trei locuri pentru majoritatea absolută. CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, s-a prăbușit la 17,2% și 15 mandate.

ADVERTISING

Este pentru prima dată după căderea celui de-Al Treilea Reich, în 1945, când un partid de extremă dreapta obține o victorie atât de categorică în alegerile unui land german.

Presiunea crește asupra lui Friedrich Merz

Votul a fost regional, dar efectele sale sunt naționale. Victoria AfD pune și mai multă presiune asupra coaliției centriste de la Berlin, deja profund nepopulară.

Cancelarul conservator Friedrich Merz promisese că va reduce la jumătate sprijinul pentru AfD. S-a întâmplat exact contrariul, iar rezultatul din Saxonia-Anhalt ar putea deveni, potrivit BBC, lovitura politică din care cancelarul nu-și va mai reveni.

Slăbirea guvernului de la Berlin are consecințe și în afara țării. Germania este cea mai mare economie a UE și cel mai important actor politic al blocului comunitar, într-o perioadă în care Europa încearcă să răspundă simultan războiului dus de Rusia, presiunilor comerciale ale Statelor Unite și concurenței tot mai puternice din partea Chinei.

Rezultatul provoacă în același timp o dezbatere dureroasă într-o țară în care trecutul nazist continuă să apese greu. Autoritățile germane consideră părți ale AfD drept antidemocratice, iar mai multe organizații regionale, inclusiv cea din Saxonia-Anhalt, au fost clasificate de serviciile de informații interne drept extremiste de dreapta.

AfD era deja deosebit de popular în estul Germaniei. Noutatea este că partidul a ajuns pe primul loc și în unele sondaje realizate la nivel național. Întrebarea care se pune acum este ce mai pot face partidele tradiționale pentru a recâștiga alegătorii pe care par să-i fi pierdut.

Trump și Moscova au reacționat imediat

Undele de șoc au depășit rapid granițele Germaniei. Donald Trump a distribuit duminică, pe Truth Social, imaginea unui exit-poll care arăta victoria AfD, fără să adauge vreun comentariu.

Mesajele antiimigrație și „anti-woke” ale partidului, precum și ideea unei „Germanii pentru germani” seamănă cu discursul MAGA promovat de președintele american. La fel ca alte formațiuni naționaliste europene, AfD a preluat mai multe elemente din strategia politică a lui Trump: atacurile la adresa presei tradiționale, contestarea imparțialității judecătorilor și promisiunea de a face țara „măreață din nou”.

Trump este însă rareori invocat direct în campaniile electorale europene. Politicienii știu că președintele american rămâne profund nepopular în rândul multor alegători de pe continent.

La scurt timp după postarea lui Trump a venit și reacția influentului om de afaceri rus Kirill Dmitriev, directorul Fondului Rus de Investiții Directe. Acesta a calificat rezultatul drept „istoric”, a susținut că guvernul german este „discreditat”, iar Friedrich Merz, „umilit”.

Dmitriev l-a comparat pe cancelarul german cu Keir Starmer, fostul premier britanic care a demisionat în această vară.

Interesul Moscovei este ușor de explicat. Germania este cel mai mare furnizor individual de ajutor pentru Ucraina, iar Marea Britanie i-a oferit Kievului rachete folosite în atacuri asupra teritoriului rus. Ambele decizii au provocat furia Kremlinului.

AfD vrea reluarea relațiilor cu Rusia

AfD are o poziție mult mai favorabilă Moscovei. Partidul cere oprirea ajutorului militar acordat Ucrainei, ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei și reluarea importurilor de energie rusească, mult mai ieftină.

Mesajul are priză în estul Germaniei. Industria germană, care consumă cantități foarte mari de energie, a suferit o lovitură puternică după oprirea importurilor rusești în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei, declanșată în 2022.

În plus, estul Germaniei rămâne mult mai sărac decât vestul, deși statul a cheltuit, potrivit diferitelor estimări, între 2.300 și 3.000 de miliarde de euro pentru integrarea fostei Germanii comuniste după căderea Zidului Berlinului, în 1989. Diferența dintre estimări depinde inclusiv de modul în care este luată în calcul inflația.

Saxonia-Anhalt este cel mai sărac land german. La fel ca în alte părți ale estului țării, aici poate fi întâlnit fenomenul numit „Ostalgie” – nostalgia pentru ceea ce unii locuitori consideră că a fost stabilitatea mai mare din perioada comunistă.

Bruxelles-ul privește cu teamă următoarele alegeri

Rezultatul a fost urmărit îndeaproape și de Uniunea Europeană. În următoarele 12 luni sunt așteptate alegeri importante în Franța, Italia, Spania și Polonia, iar Bruxelles-ul se teme că formațiunile considerate extremiste, mai ales cele de dreapta, ar putea câștiga teren în mai multe țări.

Liderul partidului naționalist spaniol Vox, Santiago Abascal, a scris pe X că victoria AfD reprezintă „o mare speranță pentru Germania și pentru Europa”.

În schimb, ministrul francez pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, un aliat al președintelui Emmanuel Macron, a avertizat că Europa se află într-un „moment grav”, după victoria extremei drepte într-un land german.

AfD și celelalte partide europene descrise drept formațiuni de extremă dreapta sau de dreapta radicală resping aceste etichete. Există și diferențe importante între programele și discursurile lor.

Adunarea Națională condusă de Marine Le Pen a exclus AfD din grupul său din Parlamentul European în urmă cu doi ani, considerându-l prea radical. Cele două partide au însă în comun opoziția față de imigrație și un mesaj naționalist puternic.

De aici vine una dintre marile temeri ale Bruxelles-ului. Indiferent dacă sloganul este „Germania pe primul loc”, „Italia pe primul loc” sau „Franța pentru francezi”, ascensiunea acestor partide poate slăbi coeziunea europeană tocmai într-o perioadă în care evenimentele externe o fac mai necesară ca oricând.

De ce naționalismul sperie Bruxelles-ul

Partide precum AfD sau Liga din Italia sunt profund eurosceptice. Instituțiile europene susțin însă că statele membre trebuie să rămână unite pentru a face față presiunilor lui Donald Trump și pentru a-și proteja companiile de afluxul de produse chinezești ieftine.

Responsabilii europeni din domeniul apărării avertizează și că fisurile apărute în regimul sancțiunilor împotriva Rusiei sau slăbirea sprijinului pentru NATO nu fac decât să încurajeze Moscova.

Dacă Rusia nu este oprită în Ucraina, avertizează șefii serviciilor de securitate, Kremlinul ar putea fi tentat să testeze Alianța Nord-Atlantică printr-un atac asupra unui stat membru, cel mai probabil în regiunea baltică.

Alegătorii europeni cunosc aceste amenințări, dar resimt în același timp efectele lor în viața de zi cu zi. Sunt îngrijorați de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, de degradarea serviciilor medicale și de nesiguranța economică a propriilor familii. Imigrația necontrolată și siguranța pe străzi se află, de asemenea, printre principalele lor preocupări.

Alegătorii vor să încerce ceva nou

Aici se vede adevărata importanță a votului din Saxonia-Anhalt. Este un avertisment pentru partidele tradiționale, dar și pentru instituții precum Justiția și serviciile de securitate, pe care AfD le prezintă drept componente ale unui sistem preocupat să-și apere propriile interese.

Mulți alegători europeni se simt abandonați de formațiunile pe care le-au susținut timp de decenii. Faptul că se îndreaptă acum spre dreapta sau spre stânga nu înseamnă că au devenit brusc extremiști, remarcă BBC. Arată însă că sunt gata să încerce partide care până acum au fost ținute departe de guvernare.

AfD a intrat în campania din Saxonia-Anhalt cu sloganul optimist „Orice este posibil!” și cu promisiunea că germanii vor putea fi din nou mândri de țara lor. Partidul nu a fost până acum testat la guvernare. Rezultatul de duminică arată însă că un număr tot mai mare de oameni este dispus să-i ofere această șansă.

G.P.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google
Back To School